Cursul este mai puțin volatil, iar dobânzile la lei s-au stabilizat
Euro a făcut ieri un pas înapoi și s-a retras aproape de 4,44 lei, după saltul de la jumătatea săptămânii, dolarul american și francul elvețian pierzând la rândul lor teren în fața leului. Pe piața interbancară, cursul a scăzut sub cotația oficială spre finalul ședinței de ieri.
Euro a făcut ieri un pas înapoi și s-a retras aproape de 4,44 lei, după saltul de la jumătatea săptămânii, dolarul american și francul elvețian pierzând la rândul lor teren în fața leului. Pe piața interbancară, cursul a scăzut sub cotația oficială spre finalul ședinței de ieri.
Volatilitatea cursului s-a diminuat vizibil în ultimele zile după puseele de luna trecută, generate de retragerile investitorilor străini de pe piața titlurilor de stat. Cursul a fluctuat în jurul pragului de 4,45 lei/euro în ultimele șase ședințe, fără să reacționeze vizibil la decizia BNR de a începe un nou ciclu de relaxare a dobânzii-cheie la lei.
Dobânzile de pe piața interbancară au reacționat în schimb la decizia de luni a BNR și s-au oprit din tendința de creștere manifestată în luna iunie. Indicatorul Robor la 3 luni, baza de calcul pentru creditele de retail în lei, s-a stabilizat la 4,6% pe an după o creștere de o jumătate de punct procentual pe parcursul lunii trecute.
BNR a publicat ieri un curs oficial de 4,4420 lei/euro, în scădere cu un ban față de nivelul din ședința precedentă. Dolarul american a scăzut la 3,4165 lei/dolar, în timp ce francul elvețian a ajuns la nivelul de 3,6048 lei.
Leul a ajuns sub presiune la începutul lunii iunie pe fondul unui val de depreciere a monedelor țărilor emergente. Investitorii străini și-au lichidat portofoliile de titluri de stat emise de țările emergente pe fondul unor reacții negative stârnite de un anunț al băncii centrale americane privind reducerea treptată a lichidității excesive de pe piață. Investitorii și-au mutat banii în bonduri americane, în condițiile în care există așteptări ca randamentul acestora să crească.
Leul intrase pe un trend de apreciere la începutul anului datorită interesului ridicat al străinilor pentru investițiile în titluri de stat în lei. Cererea de lei pe piața valutară a crescut în acest context, ceea ce a condus la aprecierea leului până aproape de nivelul de 4,3 unități/euro. Analiștii se așteptau chiar ca leul să spargă acest prag, dar volatilitatea de pe piețele internaționale a dat peste cap toate prognozele.
Apetitul străinilor pentru titlurile de stat în lei crescuse după ce JP Morgan și Barclays au decis la sfârșitul anului trecut să includă mai multe emisuni de obligațiuni ale statului român într-o serie de indici proprii. Străinii au ajuns astfel să dețină o cincime din obligațiunile în lei, ceea ce în perioade tulburi reprezintă o vulnerabilitate.
Un efect pozitiv al includerii titlurilor în lei în indicii celor două bănci a fost faptul că statul s-a împrumutat de la începutul anului din ce în ce mai ieftin de pe piață, dar în ultimele săptămâni costurile de finanțare au început să crească, iar randamentele au revenit peste pragul de 5% pe an. Ministerul de Finanțe a respins la ultimele două licitații din iunie toate ofertele băncilor pentru cumpărarea de obligațiuni în lei, considerând randamentele solicitate ca fiind prea mari.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013
-
O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1%Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Surpriză pentru economiști. Economia a înregistrat în T3/2026 cel mai bun rezultat din ultimii patru ani: plus 2,1% în T3 față de T2. Ce spun Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Adrian Codirlașu, CFA România și Aurelian Dochia, profesor de economieEveniment · 15 noiembrie 2026
-
Jensen Huang le-a adus europenilor speranță că pot concura în cursa pentru relevanță în era AI. Miza scandalului Nvidia pentru Europa și Europa de EstBusiness Internaţional · 15 noiembrie 2026