Cursul face o cocoașă înaintea sărbătorilor
Percepția piețelor financiare externe privind riscul pe România a rămas bună, CDS-urile (care reflectă prețul asigurării contra riscului de default) situându-se la 185 de puncte de bază (1,85%).
Cursul de schimb leu/euro afișat de BNR a revenit ieri peste pragul de 4,47 lei pentru un euro, iar pe piața valutară interbancară a urcat chiar până la 4,48 lei/euro, după aproape două săptămâni în care moneda națională dăduse semne de apreciere.
La începutul lunii paritatea de referință comunicată de banca centrală coborâse la 4,43 lei pentru un euro, creând impresia că leul are un potențial semnificativ de întărire, dar BNR îl frânează. Apoi a urmat o creștere bruscă a euro care a dat naștere unor speculații privind un eventual caracter „artificial“ al mișcării în corelație cu tensiunile politice legate de intenția declarată a președintelui Traian Băsescu de a nu promulga legea bugetului de stat pe 2014. Situația s-a calmat însă ulterior, iar cursul a coborât înapoi.
În ultima săptămână cotațiile amorțiseră în jurul pragului de 4,45 lei/euro și nu se anunțau oscilații importante în perioada rămasă până la sfârșitul anului. Ieri a avut loc însă o răbufnire, cursul ajungând până la 4,4839 lei pentru un euro.
Creșterea a fost explicată de dealeri prin apariția unor ordine comerciale importante de cumpărare de valută, pe fondul unor volume de tranzacționare destul de reduse. De asemenea, ar putea fi luată în calcul o sensibilitate a cursului la zgmotul politic – perceptibilă și cu alte ocazii. Ziua de ieri a fost marcată de o acutizare a tensiunilor dintre cele două mari partide aflate la putere – PSD și PNL. În rest, pe zona economică locală nu au apărut știri care să fi declanșat slăbirea leului, și nici la nivelul regiunii unde celelalte monede au fost stabile.
Nu în ultimul rând, percepția externă privind riscul pe România a rămas bună, CDS-urile (care reflectă prețul asigurării contra riscului de default) situându-se la 185 de puncte de bază (1,85%). Tradiția spunea că deja în această perioadă ar fi trebuit să înceapă să se vadă intrări mai mari de valută de la românii care muncesc în străinătate și care trimit bani sau se întorc în țară pentru sărbători.
Cu toate acestea, oferta din piața valutară nu se arată suficient de acoperitoare în raport cu cererea de valută.
Pe de altă parte, un leu prea puternic nici nu este de dorit din punctul de vedere al exportatorilor care susțin cel mai mult creșterea economică.
În urmă cu un an, de la jumătatea lunii decembrie leul intra pe o traiectorie de apreciere susținută de interesul crescând al străinilor pentru plasamente în titluri de stat în lei.
Trendul pozitiv s-a accentuat în ianuarie 2013 când pe piață a explodat vestea privind includerea titlurilor românești într-un indice al JP Morgan privind piețele emergente, astfel că paritatea a coborât chiar sub pragul de 4,40 lei pentru un euro.
Episoade similare de întărire a leului au mai fost înregistrate în aprilie – mai, când piața a fost marcată de un nou val de valută de la străinii interesați de titlurile de stat în lei, dar și în iulie – însă pentru o perioadă mult mai scurtă.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.12.2013
-
Mai multe necunoscute decât date sigure despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: Tot ce se știe acum cu jumătate de an înainte de producție este că OMV Petrom are 30 de contracte semnate, în timp ce Romgaz lucrează încă la licitațiiBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Trei jucători, Lactalis, FrieslandCampina și Arla, au 65% din vânzările de unt, o piață de 150 mil. euro. Locul trei din piață nu are fabrică în România, iar de la liderul Lactalis o parte din vânzări vine din import (brandul President).Companii · 12 noiembrie 2026
-
Conferința ZF Digital 2026. Cel mai greu pentru un start-up românesc este să vândă în străinătate, nu să construiască produsulBusiness Hi-Tech · 12 noiembrie 2026