Da!/ de Tudor Călin Zarojanu

Am trăit recent o experiență occidentală în România și îmi face plăcere să o povestesc, mai ales că s-a petrecut în mult jelitul domeniu al culturii.

Ca scriitor și jurnalist, nu e ceva ieșit din comun să fii invitat la un târg de carte. Când organizatorii Librex 2016, Iași, m-au căutat, prin Alina Hucai, să-mi propună să țin acolo o conferință pe ce temă vreau eu, nu mi-am făcut mari iluzii. Deși Alina a avut grijă să precizeze încă din primul mail condițiile oferite, care erau excelente: asigurau drumul, cazarea și o plată a conferinței care acoperea restul cheltuielilor!

Că e vorba despre mai mult decât atât mi-am dat seama când am început să primesc materialele promoționale, inclusiv programul târgului, cu o impresionantă listă de evenimente (300!) – în multe dintre ele fiind implicați copii. Copiii și cartea – da!

Locul de desfășurare – Pallas Mall, mai mare, cred, și în orice caz arhitectonic și ambiental mai spectaculos decât orice mall bucureștean. A aduce cartea într-un supermagazin nu este o noutate, dar e o idee excelentă. Am identificat cu certitudine oameni intrați acolo pentru cumpărături diverse și care s-au abătut și printre standurile Librex (160 de expozanți, dintre care 132 de edituri, la cea de-a 24-a ediție!) sau chiar s-au oprit să asculte ce se vorbea la lansări și la conferințe. Ideea conferințelor – trei invitați speciali străini, doi români – n-am văzut-o la târgurile bucureștene, deci a fost o premieră pentru mine și ca spectator, și ca vorbitor.

Totul – în afară de inevitabilele, clasicele întârzieri în program – a fost impecabil și elegant. În special m-a impresionat capitolul la care de regulă cultura se autofaultează: promovarea! Începând cu panourile electronice cinetice din mall, trecând prin afișe în vitrinele magazinelor din oraș și sfârșind cu mari bannere de-a latul bulevardelor! Era imposibil să fii în Iași și să nu știi de Librex!

(În paranteză fie spus, dar numai în paranteză!, pentru mine a fost o experiență paranormală, care nu știu dacă se va repeta vreodată, căci nu-i puțin lucru să te plimbi printr-un mare oraș și să-ți vezi mutra plutind deasupra străzii… Dacă ai fi fotbalist, treacă-meargă, dar așa!? În plus, am fost în direct la TVR Iași, am dat un interviu la o televiziune locală și altul pentru “Opinia studențească”, am fost invitat la Târgul din mai de la Alba Iulia… Ah! Ce paranteză lăudăroasă!)

Avusesem inspirația să-mi iau familia cu mine, ținând cont că niciunul dintre ei nu mai văzuse Iașiul, iar eu doar cu 20 de ani în urmă. Un oraș fabulos! Traseul repetat de la hotel la târg și înapoi, pe jos, trecând pe partea pietonală a Bulevardului Ștefan cel Mare, pe lângă Teatrul Național, Biserica Trei Ierarhi și Catedrala Mitropolitană (am intrat în toate, firește, plus Muzeul Unirii, plus un drum în Copou) a fost ca un drum inițiatic, parcurs pe fundalul magnificului Palat al Culturii… Și nu există în București atât de multe clădiri luminate noaptea ca în Iași! Ești ca-ntr-un basm…

Țineți cont, vă rog, că aceste puternice impresii s-au născut în condițiile în care vremea era închisă, ne-a și plouat un pic, și era frig. Dar să fi fost cerul înstelat deasupra noastră! Cu siguranță vom merge și vara.

Revin, în final, la Librex, pentru că am aflat răspunsul la întrebarea: Poate fi un târg de carte la fel de fastuos și de bine organizat ca o paradă pariziană de modă ori un mare festival occidental de film?

Răspunsul este: Da!