Dacă plouă, economia crește. Dacă nu, nu

Agricultura, o piață care aduce în economie între 15 și 18 miliarde de euro în funcție de vreme, este sectorul care a susținut puternic creșterea PIB în tri­mestrul al treilea, pentru a patra oară în ultimii șase ani.

„În acest an volumul producției a bătut scăderea prețurilor, în 2011 a fost un an cu producții similare în volum, dar atunci prețurile au fost mai mari“, explică Lucian Buzdugan, directorul general al fermei de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploatație agricolă din UE.

Producția de cereale și de semințe oleaginoase are cea mai mare influență în evoluția agriculturii în cel de-al treilea trimestru pentru că în această perioadă este vândută cea mai mare parte din producția de grâu, orz și rapiță, culturi ce valorează cumulat 1,6 miliarde de euro. În ultimii șase ani cele mai mari creșteri ale agriculturii în trimestrul al treilea au fost cele din 2008 (plus 34,8%) și 2011 (22,1%).

De altfel, după prăbușirea din 2009, economia locală a ajuns să se bazeze pe plusurile aduse de agricultură.

Asta înseamnă că în lipsa contribuțiilor pozitive din industrie sau construcții, aproape toată creșterea economică a ajuns să fie dependentă de vreme.

Afacerile din agricultură în România sunt dependente atât de vreme cât și de evoluțiile din piețele regionale și internaționale. Practic, agricultorii nu au control nici asupra cantităților produse, nici asupra prețurilor de vânzare.

Cantitatea de cereale și semințe oleaginoase produse este total dependentă de vreme având funcțional un sistem de irigații ce acoperă numai 1,5% din terenul arabil iar prețurile de la Marea Neagră sunt influențate de mișcările apărute în piața din Rusia și Ucraina, ambele cu agriculturi de 3-4 ori mai mari decât cea locală. „Într-un scenariu ideal economia ar trebui să se bazeze pe creșterile aduse din cât mai mult piețe simultan însă în ultimii ani doar agricultura a adus plusuri, ceea înseamnă dependență de vreme“, spune Cătălin Grigoriu, directorul general al distribuitorului de îngrășăminte Comfert, o afacere de 130 mil. euro/an.

El mai explică faptul că plusul din statistică nu se vede în totalitate în piață având în vedere că mulți dintre jucători se concentrează pe extinderea finanțărilor iar fermierii întind la maximum termenele de plată în căutare de lichiditate.

„Nu văd în piață nicio revenire, nicio revenire din criză, tot ce văd este numai evaziune și multe nereguli și lipsă de disciplină. Este trist că am ajuns să ne bucurăm când este secetă că avem prețuri mari la cereale și să ne plângem în anii cu producții și prețuri mai mici“, conchide Grigoriu.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013