Dacă știi totul, controlezi totul/ de Stelian Țurlea
Cu optzeci de ani în urmă, Aldous Huxley imagina o societate distopică în care, pentru controlul cetățenilor, se recurgea la orice subterfugiu, de la transformarea rasei umane până la mascarea minciunii în adevăr absolut.
Cu optzeci de ani în urmă, Aldous Huxley imagina o societate distopică în care, pentru controlul cetățenilor, se recurgea la orice subterfugiu, de la transformarea rasei umane până la mascarea minciunii în adevăr absolut. Cu aproape șaizeci de ani în urmă, George Orwell imagina altă societate distopică în care regimul polițienesc și totalitar desființa toate libertățile cetățenilor pe care îi supraveghea nemilos, zi și noapte, în societate sau în întimitate. Lumi cumplite în care nimeni nu dorește să trăiască. Cu cinci ani în urmă, Jeffery Deaver*) a imaginat o altă societate în care toate libertățile există, dar nu știm că absolut tot ce facem, de la profil uman la relațiile cu alții, cazier, cunoștințe, stare financiară, comunicații de orice fel și prin orice mijloace, felul de viață – adică bunuri cumpărate azi, acum o lună, acum cinci ani, cărți și ziare citite, deplasări și încă multe altele, nu numai că sunt cunoscute în amănunt, dar și înmagazinate într-un fel de dosare secrete. Iar această supraveghere extinsă la scara întregii națiuni începe din copilărie, pentru că, „dacă știi totul, controlezi și viitorul”. Dacă știi totul, prevezi apropate totul. Dacă știi totul, controlezi totul. Rațiunea ascunsă, mărturisită cu greu, a acestei colosale operațiuni este evaluarea riscurilor de securitate, pentru că, putând prevedea aproape toate mișcările cuiva, poți împiedica acțiunile teroriste. Dar ce se întâmplă dacă acțiunea scapă de sub control și un nemernic pune mâna pe informațiile stocate și le folosește în scop propriu? Cam asta imaginează Deaver. Adică un individ suficient de inteligent poate urmări persoane pe care le asasinează, dar plasează indicii care îi incriminează pe unii total nevinovați, iar aceștia ajung după gratii.
Jeffery Deaver este, într-adevăr, probabil cel mai bun scriitor de thrillere psihologice din lume. „Fereastra spartă” este al optulea său roman din seria „Lincoln Rhyme”, și a fost publicat în 2008. Lincoln Rhyme este un detectiv extrem de inteligent, imobilizat într-un cărucior în urma unui accident, dar cu o minte sclipitoare, capabil să dezlege misterele cele mai ascunse, un mit chiar printre polițiști, aproape un fel de Stephen Hawking al poliției. Acesta, împreună cu o mână de polițiști care îi sunt apropiați, reușește să descopere un criminal care folosește informațiile adunate pentru cu totul alte scopuri pentru a comite infracțiuni și a arunca vina pe nevinovați. Rhyme pornește de la o constatate banală – e imposibil ca atât de multe dovezi să se adune în fiecare dintre cazuri, cineva le-a plantat, cineva a recurs la un furt de identitate. Drumul până la descoperirea criminalului este foarte lung, presărat cu nenumărate capcane și descoperiri surprinzătoare, între care și o firmă de computere de prestigiu al cărei profil este amintita strângere de informații despre fiecare cetățean. Începutul ar fi fost „mineritul de date”, adică scormonitul în istoria personală a indivizilor.
„Fereastra spartă” e o metaforă – înseamnă găsirea de „bucăți mărunte de dovezi care ne conduc spre răspunsuri importante”. Conceptul de fereastră spartă există în filosofia socială: „Se compară proiectarea caselor și problema delictelor importante. Poți să cheltuiești milioane mărind numărul patrulelor de poliție și instalând camere de luat vederi, dar dacă proiectul e nefuncțional și periculos, atunci o să rămână nefuncțional și periculos. În loc să cheltuiești milioane de doalri, investește doar câteva mii în repararea ferestrelor și a zugrăvelii, în curățarea holurilor. Pare că-i o simplă cosmetizare, dar oamenii vor remarca modificările. Se vor mândri că locuiesc acolo. Vor începe să-i denunțe pe cei care reprezintă o amenințare și pe cei care nu-și îngrijesc proprietatea. Aceasta a fost ideea prevenirii delictelor în New York, prin anii 1900. Și a funcționat.”
Ceea ce a reușit firma în cauză e aproape înspăimântător. A strâns despre fiecare individ practic toate informațiile disponibile, practic toate acțiunile vieții unui om. Nu numai atât. Fiecare document creat de calculator este memorat de acesta – scrisori, fișiere, rapoarte, documente juridice, tabele, site-uri pe internet, poștă electronică, liste de cumpărături, totul este marcat cu date ascunse, adică cine le-a creat, unde au fost trimise, modificările făcute, chiar și ciornele. Iar dacă cineva a încercat să citească sau să fure informațiile, există urme care pot duce la făptaș. Toate acestea sunt strânse în „țarcuri” și „dulapuri” de informații la care are acces o mână de oameni – și firește, criminalul, care a descoperit o cale să pătrundă în „inner circles”.
Cum ajunge faimosul detectiv și echipa lui minunată să-l înfrângă pe criminal, câți mai mor în această urmărire, pe lângă victimele inițiale, vă lăsăm pe dumneavoastră să aflați din această carte captivantă, pe care o citești cu sufletul la gură. Și care te pune cu adevărat pe gânduri: o fi ea tehnica ultramodernă minunată, dar poate duce la distorsiuni îngrozitoare. „Fereastra spartă” nu e o fabulație, poate chiar s-a întâmplat, sau se întâmplă, chiar în aceste clipe.
*) Jeffery Deaver – Fereastra spartă. Editura RAO. Traducere din limba engleză de Liviu Radu
-
Un MBA îți aduce un salariu mai mare sau doar o diplomă?Ce faci cu banii tăi? · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026