Dăianu: cofinanțarea infrastructurii, în afara deficitului bugetar

Fostul ministru al finanțelor Daniel Dăianu consideră că este crucial ca autoritățile române să negocieze cu Fondul Monetar Internațional (FMI) ca fondurile de cofinanțare a lucrărilor de infrastructură din bani europeni să nu fie luate în calculul deficitului bugetar.

“Jeffrey Franks (șeful misiunii FMI – n.r.) a făcut o constatare care nu este o noutate pentru cei avizați și anume că ab­sorbția fondurilor europene este scăzută și că ris­căm să pierdem mult din banii disponibili. Această con­sta­ta­re este gravă din mai multe puncte de vedere: confirmă o sta­re de fapt tristă; arată neputința de a corecta un cadru insti­tu­țional și operațional care nu funcționează cum se cu­vine; sem­nalează că singura forță motrice capabilă să compenseze efec­tele reducerii unor cheltuieli publice și ale restrângerii acti­vității economiei private asupra cererii și ofertei agregate – adică injecția intensă de fonduri europene – nu are loc”, afirmă Dă­ianu. El mai spune că a evocat constant în ani din urmă ac­țiunea contraciclică a absorbției de fonduri europene. “Pe fon­dul crizei profunde, consolidarea fiscală trebuie să aibă drept contrapartidă simultană un efort strategic în domeniul ab­sorbției fondurilor europene”, a arătat fostul ministru al finanțelor.

Dăianu consideră că doar constatările din partea FMI și Comisiei Europene nu sunt suficiente. “Ele trebuie să fie în­so­țite de recomandări concrete, de imaginare a unor căi de surmontare a unor blocaje autohtone evidente. În țară s-au făcut sugestii în această privință, inclusiv externalizarea unor servicii din cadrul unităților de management”, a menționat Dăianu. Fostul ministru al finanțelor consideră că soluția la problema absorbției fondurilor de la UE o reprezintă parteneriatele public-private, prin care întreprinderi de stat să atragă finanțare bancară cu garanția statului, din care să cofinanțeze lucrările de infrastructură care sunt realizate cu bani europeni.

“Că este posibil așa ceva și că nu trebuie să mai întârziem reiese și din experiența Austriei între anii 1995-1999. Așa cum arăta economistul Franz Nauschnigg, pentru a intra în UE, Austria a trebuit să efectueze o corecție în jos a deficitului bugetar de circa 3% din PIB. A făcut ajustarea recurgând totodată la finanțarea unor mari lucrări de infrastructură pe calea parteneriatelor public-private, scopul fiind de a susține activitatea economică, de a asigura locuri de muncă. Normele de contabilitate din UE permit ca acest tip de finanțare a lucrărilor de infrastructură să nu intre sub furcile caudine ale consolidării fiscale”, a explicat Dăianu.

El mai spune că în cazul României este foarte important cum tratează FMI garanțiile de stat. “Dacă acestea înseamnă o suplimentare a datoriei publice (a deficitului bugetar) și, mai ales, imediată, avem o mare dificultate. Din acest punct de vedere, FMI trebuie să fie pe aceeași lungime de undă cu optica UE, în sensul pe care l-am subliniat. Mai ales în condițiile crizei economice grave actuale și a nevoii acute de a compensa efectele prociclice ale consolidării fiscale”, a arătat Dăianu.