Daianu: UE poate declansa procedura de deficit excesiv. Orban: Vedem in primavara

Declansarea procedurii de deficit excesiv poate avea rolul de semnal, insa ar presupune si o monitorizare mai stricta a chletuielilor publice facute de autoritati sau chiar penalitati, in unele cazuri.

Daianu, europarlamentar din partea PNL, considera ca este posibil ca executivul de la Bruxelles sa declanseze procedura de deficit excesiv, dar decizia ar putea sa vizeze mai multe state (circa 10) si ar putea avea “nuantari mari” pe fondul crizei economice. In eventualitatea in care va fi luata o astfel de masura, Daianu apreciaza ca aceasta va avea mai mult rolul unui semnal, si nu de a pedepsi tarile care au depasit limita de 3% din PIB. Comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban a declarat ieri ca o decizie privind procedura de deficit excesiv poate fi luata in aprilie, dupa reuniunea ministrilor de finante din UE si dupa ce Guvernul roman ar trimite la Comisie planul de convergenta, ceea ce inca nu s-a intamplat. “Chiar daca un stat membru UE ar depasi deficitul (de 3% impus prin Tratatul de la Maastricht, n.n) in Tratatul de Aderare sunt prevazute situatii exceptionale in care procedura de deficit excesiv nu este declansata. Acum este cea mai grava criza economica de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Comisia va decide, in cazul in care ministrii de finante constata ca s-a depasit deficitul, daca aceasta se datoreaza unei situatii economice dificile in plan global sau politicilor din tara”, a spus ieri comisarul roman. El a aratat ca in situatia in care impotriva unui stat s-ar decide declansarea procedurii de deficit excesiv, eventuale penalitatile ar putea fi decise doar dupa ce se constata ca acel stat nu respecta anumite recomandari formulate de Comisie. Chiar ministrul finantelor Gheorghe Pogea afirma recent ca depasirea plafonului de 3% din PIB, peste deficitul bugetar admis, conform Pactului de crestere si stabilitate, pune Romania in situatia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. Numai ca din punctul de vedere al actualului ministru de finante deficitul excesiv inregistrat in 2008 nu a avut neaparat treaba cu criza, fiind determinat in primul rand de o estimare mult prea optimista a guvernului anterior in ceea ce priveste veniturile bugetare, dar si de politica de expansiune a cheltuielilor bugetare de anul trecut. Este fostul guvern vinovat in vreun fel de nivelul deficitului? “Daca este sa-mi reprosez ceva, da, mi-as putea reprosa ca nu am anticipat din vara scaderea veniturilor. Pe de alta parte, toate institutiile, Comisia Europeana sau Banca Nationala, prevedeau cresteri pentru 2009 substantiale. Cand Comisia prognoza cresteri de 6,5% sau Banca Nationala si guvernatorul spuneau ca aceasta crestere va fi de peste 5,5%, cum putem eu sa vin si sa spun ca aceasta crestere va fi de doar 2%? Cum as fi aratat eu in ochii celorlalti?”, se intreaba fostul ministru al finantelor Varujan Vosganian. El sustine ca daca nu ar fi fost scaderea de venituri de la finele anului, Romania s-ar fi incadrat in deficitul de 3%. “Daca stiam din vara lui 2008 ca veniturile vor scadea atat nu as mai fi facut modificarile pe plus in vara (la rectificarea bugetara – n.n.) si as fi economisit taind de la investitii, cam 0,5% din deficit. Nu am anticipat o scadere a veniturilor despre care credeam ca se va produce in primavara lui 2009. Cand in octombrie am fost averizati, am fost avertizati tarziu pentru ca efectul era deja vizibil”, afirma Vosganian. “Deficitul a fost depasit in 2008 nu din cauza cheltuielilor pe care le-am respectat, ci din cazuza scaderii veniturilor. Daca scaderea veniturilor se petrecea in prima parte a anului, reuseam sa mentinem deficitul prin scaderea cheltuielilor, dar aceasta scadere a veniturilor s-a petrecut in ultima parte a anului cand cheltuielile erau deja in procedura”, mai spune Varujan Vosganian. Potrivit fostului ministru, deficitul de anul trecut este dat, potrivit calculului national, in proportie de 2,3% deficitul aprobat de Parlament, de 1,5% deficit rezultat din scaderea veniturilor si de 1% din asa-numitul “fond de rulment” aflat la dispozitia administratiilor locale. Vosganian spune ca, in cazul declansarii procedurii de deficit excesiv se face un program pe mai multi ani privind deficitul. “Dar noi avea oricum acest program, iar pe baza lui actualul guvern si-a programat un deficitul pentru 2009”, spune fostul sef al finantelor. “Nu mai vorbesc ca, daca vrei bani de la FMI sau de la UE, acestea nu-ti dau bani, indiferent daca acest plan se numeste acord cu FMI sau procedura de deficit”, spune Vosganian.