Versiunea completă
Prima pagina

Data integrarii in UE devine o problema tot mai serioasa

Adrian Nastase va fi intampinat astazi, la Bruxelles, de doua noi declaratii care pun sub semnul intrebarii accesul Romaniei in 2007 la Uniunea Europeana. Prima ii apartine presedintelui grupului parlamentar al liberal-democratilor din Parlamentul European (PE), Graham Watson, care a cerut decuplarea negocierilor pe care Bulgaria le intreprinde in vederea integrarii in UE de Romania

Adelina Radulescu · 24 februarie 2004 · 5 min de citit



Adrian Nastase va fi intampinat astazi, la Bruxelles, de doua noi declaratii care pun sub semnul intrebarii accesul Romaniei in 2007 la Uniunea Europeana. Prima ii apartine presedintelui grupului parlamentar al liberal-democratilor din Parlamentul European (PE), Graham Watson, care a cerut decuplarea negocierilor pe care Bulgaria le intreprinde in vederea integrarii in UE de Romania. Grupul parlamentar pe care il conduce Watson este al treilea ca marime din Parlamentul European, din care mai fac parte Pat Cox, presedintele in exercitiu al PE, baroneasa Emma Nicholson sau renumitul judecator italian Antonio di Pietro.



A doua declaratie care pune sub semnul intrebarii sansele de aderare la UE in 2007 a venit din partea premierului landului Bavaria, Edmund Stoiber. Este presedintele Uniunii Social-Democrate din Germania si i-a fost principal contracandidat la alegerile trecute actualului cancelar german, Gerhard Schroeder, social-democrat. Stoiber a spus, intr-un interviu in Der Spiegel, care a fost preluat de mai multe publicatii germane, ca “o largire a UE cu mai mult de zece membri (care se petrece la 1 mai – n.r) este imposibila”. Reticentele lui Stoiber vin din incapacitatea Uniunii de a finanta integrarea Romaniei si a Bulgariei. “Nu este potrivit sa se discute despre aderarea Romaniei si a Bulgariei fara a pomeni de ajutorul financiar pe care aceste tari va trebui sa il primeasca”. Pachetul financiar anuntat de Comisia Europeana pentru cele doua tari este de 10 miliarde de euro pentru primii trei ani de dupa aderare.



Aceste declaratii vin tocmai inainte ca Parlamentul European sa voteze, saptamana viitoare, rapoartele de tara ale PE asupra Romaniei si Bulgariei. Este vorba, sa ne amintim, despre propunerea unanima a Comisiei de politica externa a PE, care ii cere Comisiei Europene sa reorienteze negocierile Romaniei spre consolidarea statului de drept. Asta inseamna ca, pe langa cele opt capitole dificile, precum agricultura, justitia sau administratia, care constituie baza negocierilor dircte (si care ar trebui sa fie finalizate in toamna) se mai adauga monitorizarea unor masuri cu caracter profund politic, mai greu de masurat, precum depolitizarea justitiei, eliminarea coruptiei, mai ales la nivel politic, precum si asigurarea libertatii presei. Aceste prbleme nou aparute sunt menite sa ingreuneze negocierile in sine care devin tot mai greu de atins daca se ia in considerare ca mai sunt doar cateva luni la ispozitie si lucruri extrem de importante de facut.



La alt nivel, soarta integrarii in UE in 2007 depinde si de solicitarile tot mai insistente ca Bulgaria (mai avansata in negocieri, are doar sase capitole de incheiat, dar care a parcurs lucruri in profunzime din perspectiva legislatiei comunitare) sa fie despartita din tandemul cu Romania. Au cerut-o aceiasi parlamentari din Comisia de politica externa a PE, la care se adauga, iata si pesedintele liberal-democratilor din PE. Propunerea va fi si ea votata in plenul Parlamentului European saptamana viitoare. Sustinatorii Bulgariei devin tot mai multi – daca sunt suprapuse cele doua rapoarte care vor fi discutate, se va observa cat de diferit este tonul in care sunt facute aprecierile la adresa reformelor. Bulgaria este felicitata pentru progresele uriase, se vorbeste despre creditul care trebuie sa-i fie acordat datorita ritmului sustinut in care a inaintat. Exista un amendament, de pilda, care vorbeste despre progresele mult mai importante pe care tara de la sud de Dunare le-a facut intru integrare, incat decuplarea de Romania este ceruta in sensul ca autoritatile de la Sofia vor fi terminat de multa vreme in 2007 temele pe care le au in perspectiva aderarii.



Astfel, Adrian Nastase, care se intalneste astazi, la Bruxelles, cu presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, cu Gunther Verheugen, comisarul pentru extindere, sau cu Pat Cox, presedintele Parlamentului Eropean, va incerca sa impuna de la varful piramidei o schimbare de atitudine.



La varful piramidei de la Bruxelles, Prodi si Verheugen au spus adesea ca fiecare tara se integreaza in ritmul pe care il impun propriile merite. O astfel de strategie, pe care a pus-o in aplicare actuala Comisie pe intregul ei mandat, ar putea sa fie modificata. In vara vor fi noi alegeri in Parlamentul European si va fi, apoi, in toamna, desemnata o alta Comisie. Negocierile vor fi continuate, in cazul in cre calendarul pe care si l-a propus guvernul roman nu va fi implinit, poate sub alte stindarde. Iar noua Comisie va avea de infruntat si valurile de critici care deja s-a intetit in privinta efectelor pe care le are extinderea cu zece membri de la 1 mai. Ingrijorarea fata de costurile mari pe care trebuie sa le asigure tarile mai bugate ale UE pentru a aduce la un nivel similar si pe noii membri, migratia care va deplasa spre vestul Europei sute de mii de estici in cautarea unui trai mai bun sunt motive care pot face ca negocierile cu candidatele si mai sarace Bulgaria si Romania sa fie supuse altor rigori. De aceea, este nevoie de hotarare din partea autoritatilor si de credibilitate. Or, daca ar fi sa luam in discutie punctul cel mai sensibil in relatia Romaniei cu UE la ora actuala – incalcarea moratoriului adoptiilor internationale – atunci negocierile si credibilitatea Guvernului sunt in impas. Numai declaratiile politice facute de autoritati aici, la Bucuresti, arata cat de diferit sunt vazute lucrurile. Adrian Nastase a explicat ca a incalcat moratoriul pentru ca Romania nu a putut sa adopte o lege in acest sens, in conditiil in care una cere UE, alta SUA, dar si alte guverne. Apoi, PSD a anuntat ca legea adoptiilor mai are nevoie de avize din partea statelor mmbre ale UE, motiv pentru care nu a ajuns in Parlament. Ieri insa, purtatorul de cuvant al comisarului pentru extindere, Jean Cristophe Filori, a anuntat ca UE nu solicita asa ceva. Romania, a spus Filori, este cea care decide cum va fi legea adoptiilor. adelina.radulescu@zf.ro

Citește și