Datoria externă crește sigur, în timp ce investițiile străine ating minime istorice

Investițiile străine directe au atins în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro, după ce în februarie și martie s-a înregistrat un ușor reviriment. Față de perioada de vârf 2005-2008, când investițiile atingeau 8-9 mld. euro pe an, acum s-au prăbușit la sub 2 mld. euro. Acest lucru a dus și la o scădere a economiei de la un plus de 4-7% pe an, la un minus de 7 – Ă2,5% pe an.

În lipsa unei resurse financiare puternice care să susțină economia, investițiile străine sunt șansa care poate ajuta economia să nu se târâie, cu o creș­tere economică de numai 1-2% pe an.

Pe ansamblul primelor patru luni din acest an fluxurile de capital străin au totalizat 446 mil. euro, în scădere față de valoarea din aceeași perioadă din 2011, de 490 mil. euro. Înrăutățirea activității investiționale în România este corelată cu amplificarea aversiunii față de risc la nivel internațional. Însă evoluția ISD oglindește și percepția străinilor față de România și atractivitatea mediului de afaceri.

Dacă guvernul Boc nu s-a preocupat să aducă investitori, neavând nicio strategie, guvernul Ponta, instalat în funcție de o lună, a fost mai întâi preocupat să majoreze salariile în sectorul bu­getar și să savureze cu șampanie câști­garea alegerilor locale de către coa­li­ția de guvernare USL (PSD Ă PNL Ă PC).

Dacă pentru USL rezultatul alegerilor înseamnă “cea mai mare victorie de la al Doilea Război Mondial încoace” pentru investițiile străine în România este cea mai mare prăbușire.

Datoria externă, atât cea contractată de către stat, cât și de sectorul privat, a ajuns la 99 mld. euro, adică 70% din PIB. Dacă adăugăm la datoria externă a statului și pe cea publică în lei, datoria publică totală a ajuns în aprilie la 236,6 mld. lei (54 mld. euro).

Având în vedere că activitatea economică bate pasul pe loc, singurul lucru pozitiv este că fondurile europene, chiar dacă sunt mici, ajută balanța de plăți curentă astfel încât deficitul să nu scape de sub control în condițiile în care balanța este în continuare pe minus.

Pentru a doua parte a anului, totul va depinde de situația din Europa, adică din Grecia, Spania și Italia. Dacă în privința investițiilor străine nu sunt așteptate modificări importante având în vedere că autoritățile nu au ce să pună pe masă, în privința datoriei externe lucrurile vor merge tot în sus fiind o chestiune doar de luni până când se va depăși nivelul psihologic de 100 mld. euro.

Creșterea economică slabă nu va permite importuri mari, iar ritmul de creștere al exporturilor se va reduce din cauza Europei.

Absorbția de fonduri europene, chiar dacă este în creștere față de perioada anterioară, nu va putea să finanțeze singură economia, care va trebui să-și găsească noi creditori.
 

Reuniunea cu ușile închise

Reuniunea constituantei olandeze a FMI și a Băncii Mondiale, găzduită de vineri până duminică de către BNR, s-a desfășurat cu ușile închise. Organizarea acestei reuniuni se realizează o dată pe an, pe baza unui principiu de rotație între țările membre ale constituantei olandeze. Constituanta olandeză este formată din România, Olanda, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru și Ucraina și votează în numele acestor țări în boardurile executive ale FMI și BM. România este reprezentată în prezent la FMI de Mihai Tănăsescu, care este senior advisor, iar la Banca Mondială de Ștefan Nanu, care ocupă poziția de director adjunct al constituantei olandeze. În FMI sunt 24 de constituante. Țările mari precum SUA și China au propriul lor loc în boardul FMI și votează direct.
 

Datoria externă totală a depășit 70% din PIB

Datoria externă totală și-a continuat ascensiunea, ajungând la sfârșitul lunii aprilie la 99 mld. euro, ceea ce reprezintă peste 70% din PIB. Aceasta este atât datoria statului, cât și cea privată. Evoluția a fost influențată de creșterea datoriei pe termen mediu și lung, datoria pe termen scurt fiind în scădere. Potrivit datelor BNR, datoria externă pe termen mediu și lung, care reprezintă 78% din datoria externă totală, a ajuns la 30 aprilie la 77,3 mld. euro, depășind cu 2,3% nivelul de la sfârșitul anului trecut. Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârșitul lui 2008, a coborât în aprilie la 21,6 mld. euro, fiind cu 5,2% sub valoarea din decembrie 2011. Doar în luna aprilie saltul datoriei externe a fost de 1,3 mld. euro. “În luna aprilie s-au adăugat 900 mil. euro la datoria externă pe termen mediu și lung, din care 30% este asociată Guvernului, 55% este asociată sectorului privat și circa 10% BNR, având în vedere reevaluarea împrumutului de la FMI. Datoria externă pe termen scurt a crescut, de asemenea, în aprilie cu aproape 370 mil. euro”, a comentat Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank. Ea anticipează că în luna mai ar trebui să vedem o corecție a datoriei externe având în vedere expirarea termenului eurobondurilor emise cu zece ani în urmă, de 700 mil. euro. Ministerul Finanțelor Publice a achitat în această perioadă împrumutul scadent în valută, cu o valoare de 760 de milioane euro. Lungirea maturităților este crucială pentru evitarea acumulării unor vârfuri de plată tocmai în perioade în care piețele financiare internaționale sunt extrem de agitate. De anul trecut România a renunțat să mai tragă bani de la FMI, deși sunt mai ieftini, și a preferat să iasă pe piața externă chiar cu prețul unor dobânzi destul de ridicate din cauza primei de risc de țară, care este influențată de tensiunile de pe piețele externe.
 

Investițiile străine, la minime istorice

Investițiile străine directe (ISD) au atins în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro, după ce în februarie și martie s-a înregistrat un ușor reviriment. Pe ansamblul primelor patru luni din acest an fluxurile de capital străin au totalizat 446 mil. euro, în scădere față de valoarea din aceeași perioadă din 2011, de 490 mil. euro. Înrăutățirea activității investiționale în România este corelată cu amplificarea aversiunii față de risc la nivel internațional. Însă evoluția ISD oglindește percepția străinilor față de România și atractivitatea mediului de afaceri. Investițiile străine rămân pe panta decendentă, care a început să se contureze din 2009. După anul de grație 2008, când investițiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat trei ani de căderi continue.

Anul trecut investițiile străine s-au prăbușit, atingând minimul ultimilor nouă ani, de 1,9 mld. euro. Semnalele pentru acest an nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca tensiunile de pe piețele internaționale să se amplifice și revenirea economiilor europene în recesiune. La situația externă dificilă se adaugă și incertitudinile interne, caracteristice unui an electoral. În condițiile în care România este dependentă de capitalul extern, în absența unor intrări de capitaluri străine și șansele de a avea creștere economică se reduc. În primele patru luni din acest an, participațiile la capital consolidate cu pierderea netă au însumat 413 mil. euro, în timp ce creditele intra-grup au fost de doar 33 mil. euro.
 

Deficitul de cont curent continuă să scadă

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele patru luni un deficit de 1,23 mld. euro, în scădere cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Evoluția a fost influențată de majorarea excedentului transferurilor curente, transformarea deficitului balanței serviciilor în excedent și reducerea deficitului balanței veniturilor. Excedentul transferurilor curente a urcat cu 24% comparativ cu nivelul din primele patru luni din 2011, iar deficitul balanței veniturilor s-a redus cu 4,6%, potrivit datelor BNR. Balanța comercială a înregistrat un deficit de 1,9 mld. euro, mai mare față de anul trecut.

Deficitul de cont curent a fost finanțat în proporție de doar 36,3 la sută prin investiții directe ale nerezidenților în România. Analiștii anticipează că deficitul de cont curent, care măsoară ieșirile nete de valută din economie, va urca față de anul trecut, însă va continua să rămână sub 5% din PIB și în acest an, departe de a deveni o vulnerabilitate precum în 2007 și 2008, când atingea niveluri de 13-14% din PIB. Creșterea deficitului de cont curent în 2012 ar urma să fie influențată de încetinirea exporturilor, pe fondul escaladării crizei datoriilor din zona euro, precum și de revenirea fragilă a consumului gospodăriilor populației. Anul trecut contul curent al balanței de plăți a închis cu un deficit de 5,7 mld. euro, reprezentând circa 4% din PIB.