De ce BCE este îndreptățită să oprească finanțarea băncilor cipriote

Guvernul cipriot a fost pus pe jar săptămâna trecută de amenințarea BCE că va opri astăzi finanțarea băncilor dacă nu se ajunge la un acord de bailout.

Fără acești bani, cele mai mari bănci cipriote, Laiki și Bank of Cyprus, ar intra în faliment. Institutul de cercetare Open Europe sugerează motivele pentru care BCE și-ar duce avertis­mentul până la capăt.
 

• Regulile BCE spun că instituția nu poate asigura lichidități de urgență decât băncilor solvente, dar care nu dispun de lichidități. Fără recapitalizare, care ar veni prin acordul de bailout, băncile cipriote ar deveni insolvente;

• Dacă s-ar continua furnizarea de lichidități pentru băncile cipriote, s-ar transfera o mare parte din riscuri de la deponenți și investitori către BCE;

• Chiar și după încheierea unui acord de bailout băncile se vor confrunta cu retrageri masive de capital, în special din partea clienților străini;

• BCE a asigurat băncilor cipriote 9 miliarde euro. Depozitele rușilor din Cipru se ridică la 15-24 miliarde euro;

• Pierderile provocate BCE ar putea fi acoperite din punct de vedere financiar, însă acestea ar afecta sever credibilitatea BCE;

• Dacă băncile ar intra în faliment, dar Cipru ar rămâne în zona euro, atunci uniunea monetară ar putea fi nevoită să suplimenteze fondurile pentru a menține țara pe linia de plutire;

• Orice pierderi aferente programului de asistență de urgență cu lichidități cad în responsabilitatea băncii centrale din Cipru (și a statului cipriot care o susține) pentru a nu deveni o problemă directă a eurosistemului. Dar dacă statul cipriot nu ar mai fi capabil să sprijine singur banca centrală, povara datoriilor va cădea probabil pe umerii zonei euro dacă Cipru se va afla într-un program de bailout.