De ce este nevoie de un succes la Doha

Pentru cinci zile, intre 9 si 13 noiembrie, atentia lumii este indreptata catre Doha, capitala statului Qatar unde a inceput cea de-a patra conferinta ministeriala a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

Cinci zile in care sefii de delegatii a 142 de tari membre, intre care si Romania, vor incerca sa cada de acord asupra lansarii unei noi runde de negocieri comerciale.

In mod normal activitatea OMC se remarca printr-un grad ridicat de tehnicitate, termeni juridici dificil de evaluat si un ritm de lucru relativ lent.

Reuniunile tinute pe parcursul ultimilor doi ani s-au bucurat de o mediatizare semnificativa datorita mai ales actiunilor de protest ale organizatiilor neguvernamentale si mai putin datorita discutiilor ca atare, pe fond, dintre membrii organizatiei. Reuniunea de la Doha nu se incadreaza in acest tipar.

Pentru prima data in istoria relativ recenta a OMC, organizatie care a luat fiinta in 1995, obiectivele pur comerciale sunt dublate de un interes politic major in asigurarea unui succes, atat din partea tarilor dezvoltate cat si a celor in curs de dezvoltate.

La Doha avem nevoie de un succes.

Situatia precara a cresterii economice mondiale si mai ales incetinerea economica concomitenta in majoritatea tarilor dezvoltate, sentimentul de nesiguranta instaurat ulterior tragicelor evenimente din SUA reclama un efort politic comun, de anvergura, in sensul recastigarii sentimentului de incredere in plan economic.

In al doilea rand avem nevoie de un succes pentru a recapata increderea in capacitatea sistemului de institutii multilaterale de a face fata momentelor cu adevarat dificile pe care le traverseaza comunitatea internationala.

OMC alaturi de Natiunile Unite, Fondul Monetar International si Banca Mondiala formeaza chiar baza acestui sistem. Cu atat mai mult acum cand China a fost acceptata in randul statelor membre, OMC a devenit cu adevarat o organizatie cu vocatie globala.

In al treilea rand obtinerea unui succes prin lansarea unei noi runde de negocieri va descuraja tendintele protectioniste inregistrate deja in diverse tari ca raspuns la incetinirea procesului de crestere economica, tendinte care afecteaza preponderent interesele tarilor in curs de dezvoltare.

Obiectivele propuse pentru Doha depasesc sfera limitata a intereselor comerciale imediate, pe termen scurt. Rezultatele conferintei ministeriale vor avea implicatii financiare majore asupra nivelului de trai a milioane de oameni, in special din tarile in curs de dezvoltare si cel mai putin dezvoltate.

Conform unui raport al Bancii Mondiale absenta unor masuri semnificative in directia liberalizarii comertului international va conduce la saracirea a 15 milioane de oameni in 2002.

In contrast, reducerea doar cu o treime a barierelor in calea comertului va conduce la cresterea productiei mondiale cu peste 600 miliarde dolari.

Romania, ca membra cu statut de tara in curs de dezvoltare, este direct interesata in continuarea si adancirea procesului de liberalizare comerciala. Interesul Romaniei pentru un succes la Doha deriva in primul rand din asigurarea unei continuitati a accesului pe pietele traditionale cuplata cu identificarea de noi nise si destinatii pentru export.

Atat exportul cat si importul sunt vitale pentru procesul de reconstructie a economiei romanesti.

Diminuarea fluxurilor comerciale internationale nu ar face decat sa mareasca nota de plata pe care va trebui sa o platim in schimbul asigurarii unui rol semnificativ pe arena mondiala, pe masura potentialului si creativitatii de care dispunem.

Romania nu va putea sustine un ritm de crestere economica ridicat in absenta unui climat economic international stabil dar mai ales permisibil.

Atat sectoarele traditionale dar in special noua economie, telecomunicatiile, industria de software necesita in primul rand resurse finaciare importante dar mai presus de orice necesita un grad ridicat de deschidere economica.

In acelasi timp, tara noastra isi poate promova interesele comerciale si economice specifice prin intermediul reglementarilor si mecanismelor specifice OMC.

Daca e sa luam ca exemplu doar agricultura, apare ca evidenta posibilitatea folosirii unor forme de sprijin si protectie de care agricultura romaneasca are acum nevoie.

Nu trebuie sa uitam ca unul dintre obiectivele esentiale ale strategiei de dezvoltare economica ramane integrarea in Uniunea Europeana. Peste 60% din comertul exterior al Romaniei se desfasoara cu tarile din acest spatiu.

Acelasi argument se aplica si in cazul acordurilor comerciale regionale si in special in cadrul CEFTA, a carei presedintie este detinuta in acest an de Romania. Orice evolutie negativa a comertului international va influenta in mod cert eforturile noastre pe aceste directii.

Nu in ultimul rand, continuarea procesului de liberalizare comerciala va elibera fonduri financiare importante pentru pregatirea si asistarea tarilor in curs de dezvoltare in procesul de gestionare a noilor realitati economice generate de fenomenul de globalizare.

Chiar agenda de discutii de la Doha face referire la importanta pe care membrii OMC trebuie sa o acorde aspectelor de instruire si imbunatatire a capacitatii institutionale.

Toate aceste aspecte fac din conferinta de la Doha un moment de referinta in ce priveste evolutiile economice dar si politice pentru urmatoarea decada si relativ pe termen mediu.

Depinde de vointa politica si gradul de flexibilitate al delegatiilor prezente la Doha pentru a da un semnal pozitiv atat de necesar in acest moment pentru economia mondiala.