De ce la toamna?

De ce Raportul de tara a amanat decizia cu privire la data integrarii Romaniei pentru luna octombrie? Eu cred ca raspunsul trebuie cautat in conjunctura europeana si nu in performanta Romaniei sau Bulgariei.

In problema largirii comunitatii europene se ciocnesc in prezent doua tendinte contradictorii. Pe de o parte, in opinia publica prevaleaza sentimentul ca primirea in 2004 a celor 10 tari a cam istovit efortul de largire (enlargement fatigue – scriu ziarele de limba engleza), alimentat si de teama ca muncitorii romani sau bulgari vor fura locurile de munca printr-o navala in Vest. Pe de alta parte, elita politica vest-europeana stie ca de fapt includerea noilor state emergente a dat impuls cresterii economice, investitiilor si comertului european, iar extinderea comunitatii la cele doua tari de la Marea Neagra va conferi Uniunii Europene o ancora stabila politic si economic intr-o regiune inconjurata de vecini nabadaiosi. Aceste tendinte contradictorii au determinat Comisia de la Bruxelles sa adopte o formula de compromis: sa ceara statelor membre sa ratifice Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007, dar in acelasi timp sa amane decizia finala pentru la toamna ca sa puna seaua pe cele doua tari sa indeplineasca si acele cerinte care nu sunt inca satisfacute.

Eu am mai remarcat ca ceea ce a facut impresie la Bruxelles si Strasbourg este faptul ca in domeniul cel mai sensibil – coruptia de la Bucuresti – au inceput sa fie anchetate figuri ilustre ca Adrian Nastase, bine cunoscut in cercurile comunitare, un vicepresedinte al guvernului, George Copos, si un fost ministru al industriei, Dan Ioan Popescu. Asta a dat lovitura de gratie si i-a facut pe redactorii Raportului de tara sa reduca steguletele rosii de la 14 la 4. Raportul subliniaza ca Romania continua sa aiba economie de piata functionala, are o crestere economica robusta, a mentinut in general stabilitatea macroeconomica si se afla in grafic cu securizarea frontierelor. E adevarat ca fiecare din aceste progrese este insotit de observatii privind necesitatea de a imbunatati performanta ca sa ajunga la nivel european.

Steguletele rosii, nerealizari care “starnesc ingrijorarea” Comisiei, sunt in numar de patru, din care trei privesc agricultura si unul finantele. Ele sunt atat de tehnice, incat nici nu vor putea fi intelese de catre taranii romani. Astfel se cere operationalizarea completa a agentiilor de plati directa catre fermieri si operatori, infiintarea unui sistem integrat de administratie si control in agricultura si infiintarea unui sistem de colectare a deseurilor animale si facilitatilor de tratare a acestora conform faimosului acquis european. O sa fie nevoie sa se explice taranilor ca e vorba de balega! Al patrulea stegulet rosu priveste Ministerul de Finante, caruia i se cere imbunatatirea colectarii taxelor, in special TVA si accize.

Bulgaria sta mult mai prost decat Romania desi in anii trecuti, pe timpul fostului guvern condus de regele Simeon, statea mult mai bine. Produce alarma in Occident amploarea crimei organizate, coruptiei la nivel inalt si spalarii banilor. S-au intamplat acolo sute de crime la comanda, unele chiar in centrul Sofiei, fara ca autoritatile bulgare sa fi prins vreun sef al acestora. Se vorbeste de o mafie ruseasca cu conexiuni in politie si justitie.

Atat presedintele Barroso, cat si comisarul Rehn au precizat ca optiunea de a separa Romania de Bulgaria pe drumul spre Uniunea Europeana este una din variantele luate in calcul la Bruxelles, dar nu ne sta bine sa spunem noi acest lucru.

Vizita la Bucuresti a inaltilor oficiali europeni a avut drept scop sa ne transmita direct cateva recomandari si avertismente, ca sa indeplinim cu succes cerintele integrarii la 1 ianuarie 2007. La intrevederea cu liderii Parlamentului a reiesit ca vor avea atat de mult de lucru, incat in aceasta vara nu e cazul sa ia vacanta.