De ce marile companii aeriene low-cost au rămas în umbră pe piața locală

Ryanair, easyJet sau Germanwings, care au transportat anul trecut 128 de milioane de pasageri în lume, abia au reușit să ajungă la un trafic de 340.000 de persoane pe piața locală, respectiv sub 0,3% din traficul total. Pe de altă parte, compania românească Blue Air și ungurii de la Wizz Air au transportat fiecare câte 1,7 milioane de pasageri, ambele companii fiind prezente pe mai multe aeroporturi din țară.

“Companiile aeriene sunt un «business» ca ori care altul, astfel, acestea reacționează la condițiile pieței, decizând alocarea capacității de operare către zone (regiuni, țări) cu potențial. În acest context, dinamica deschiderii de noi destinații sau renunțarea temporară la alte le este o manifestare normală, necesară”, a explicat Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM în România.

Operatorul low cost easyJet a anunțat că se va retrage din România în ianuarie anul viitor, după ce a operat timp mai bine de patru ani curse spre Milano și Madrid de pe aeroportul Otopeni din Capitală.

Peter Voets, marketing manager pentru Elveția, Austria și Europa de Est în cadrul easyJet, spune că nivelul de profitabilitate pe rutele operate din România nu a fost atât de mare pe cât se dorea din cauza costurilor mari ope raționale.

“Cu siguranță am fi avut o profitabilitate mai bună în condițiile înregistrării unor costuri operaționale mai mici. Taxele pe aeroportul Otopeni sunt foarte mari”, a declarat Peter Voets.

Contactat de ZF, Valentin Iordache, direc torul de calitate al aeroportului Henri Coandă (Otopeni), a declarat că relația cu easyJet nu era dintre cele mai călduroase, iar britanicii nu au transmis aeroportului decizia de-a se retrage. “A fost o decizie unilaterală”, a spus Valentin Iordache.

Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea de aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile. Spre comparație, taxa de pasager pe aeroportul low-cost Barajas din Madrid este de 8 euro.

“La momentul când pregăteam intrarea pe piață, în 2007, am luat legătura cu aeroportul Bănea sa, însă aeroportul nu a îndeplinit cerințele noastre vizavi de securitate și nici nu am găsit suficientă transparență din partea managementului”, a declarat Peter Voets. El nu a detaliat ce criterii de securitate nu au fost îndeplinite.

Pe piața românească easyJet opera șapte zboruri săptămânal spre Madrid și cinci spre Milano, înregistrându-se 200.000 de pasageri în 2009. Date legate de valoarea afacerilor nu au fost făcute publice, însă potrivit estimărilor ZF, businessul easyJet se ridica la 30 de milioane de euro, fiind luat în considerare un venit mediu de 150 de euro pe pasager.

Ce spun specialiștii din industrie

Prezența și dimensiunea competiției este un aspect la care se uită orice companie aeriană atunci când trebuie să decidă dacă intră pe o anumită destinație, potrivit specialiștilor din domeniul industriei aeriene.

Pe piața locală cei mai mari doi jucători low-cost sunt compania ungară Wizz Air și Blue Air, controlată de Nelu Iordache, cu 1,7 milioane de pasageri fiecare.

De la intrarea pe piață în 2005-2006, aceste companii s-au dezvoltat agresiv, mizând pe destinațiile din Italia și Spania, unde lucrează cei mai mulți români.

Cu toate acestea, s-au iscat discuții cu privire la faptul că două dintre aeroporturile de pe care operează low-costul Wizz Air (aero porturile Timișoara și Cluj) ar favoriza dezvoltarea businessului ungurilor prin taxe preferențiale.

Nu doar dimensiunea competiției este luată în considerare, ci și volumul și calitatea cererii în piața vizată, dar și potențialul de cotă de piață, potrivit lui Alexandru Dobrescu. Puțin peste 9 milioane de pasageri au fost raportați de toate aeroporturile din țară, cei mai mulți transportați de Wizz Air, Blue Air și compania de stat Tarom.

Alte elemente luate în calcul sunt esti marea valorii medii a documentului de călătorie, mixul de călătorii în clasa business/turiști, dar și posibilitatea de dezvoltare în anii de operare.

“Nu în ultimul rând se face evaluarea cheltuieli lor de operare în comparație cu veniturile realizate”, a spus Alexandru Dobrescu.

Doar aeroportul din Constanța a rămas deschis pentru Ryanair

Așa a făcut și Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, care a decis să opereze pe piața românească doar de pe aeroportul din Constanța. Anul trecut compania a transportat doar 58.165 de pasageri pe piața locală. Traficul Ryanair înregistrat pe piața românească reprezintă sub 3% din cel înregistrat anul trecut de compania aeriană lowcost Wizz Air.

Cu toate acestea, la nivel internațional Ryanair a transportat aproape 70 de milioane de pasageri pe 960 de rute în anul fiscal trecut.

Cel mai mare low-cost european continuă să aibă o prezență marginală în România, operând doar spre destinațiile Pisa și Bologna de pe aeroportul din Constanța. Din martie compania a ales să opereze și zboruri spre Milano, însă tot de pe aeroportul din Constanța.

“Înainte de-a intra pe piața locală pe aeroportul din Constanța cei de la Ryanair au solicitat informații despre taxele percepute de aeroporturi le din Băneasa și Otopeni, dar nu au ales să vină pe aceste aeroporturi”, a declarat Valentin Iordache, directorul de calitate al celor două aeroporturi din Capitală. El a mai spus că înainte aeroporturile Băneasa și Otopeni nu aveau posibilitatea să negocieze, nu exista o marjă de negociere, însă acum se poate face acest lucru.

Când a intrat pe piața românească, în 2008, Ryanair a inaugurat, pe lângă zborurile spre Pisa de pe aeroportul constănțean și un zbor de pe aeroportul din Arad spre Bergamo. La numai câteva zile însă, compania aeriană low-cost a încetat să zboare de pe aeroportul din Arad din cauza lipsei unui acord referitor la cuantumul taxelor. În paralel însă, Ryanair își extindea operațiunile în Polonia și Ucraina.

Ca și Ryanair, compania low-cost German wings operează de pe un singur aeroport pe doar câteva rute. Compania are patru curse săptămânal spre Köln din București și câte trei spre Stuttgart și Berlin.

Pe piața românească, Germanwings transportă între 50.000 și 80.000 de pasageri anual.

Rezultatele financiare ale companiei nu au fost făcute pu blic.

Anul trecut compania lowcost Ger manWings, care a transportat la nivel internațional 8 milioane de pasageri, a finalizat cu o cifră de afaceri de 630 de milioane de euro. Divizia low-cost a Lufthansa a intrat pe piața românească în martie 2007.