De ce nu cheltuieste mai mult cea mai mare economie a Europei?

De ce germanii nu cheltuiesc, imprumuta si consuma la fel de mult precum omologii lor de peste ocean? Pentru a afla raspunsul trebuie sa petreci aproximativ o ora la o cafea in cantina cazarmei americane din Darmstadt, in sudul Germaniei, scrie Financial Times.

“Felul de a fi al americanilor se bazeaza in mare parte pe proprietate”, spune un angajat al bazei. “Americanii evalueaza succesul mai degraba dupa utilitatile ce le au acasa decat dupa contul din banca”, adauga Kari Gallagher, 28 de ani, din Michigan. “Prietenii mei germani cumpara un tricou bun, nu cinci. Se ingrijoreaza in privinta banilor mai mult decat o facem noi”.

Intamplatoarea reflectie asupra legaturii dintre psihologia nationala si dorinta de a face cumparaturi se pare ca are o mare importanta pentru investitorii ce analizeaza modul de a cheltui al germanilor.

Cu toate ca increderea investitorilor este la cel mai mare nivel din ultimii 15 ani, germanii sunt inca reticenti la a-si deschide mai larg buzunarele, acest fapt fiind un motiv de frustrare pentru politicieni si bancheri deopotriva. Banca Centrala Europeana spune ca a facut tot ce a putut sa stimuleze cresterea economica fixand rate mici ale dobanzilor. Exista totusi semne ca aceasta crestere a exporturilor se alimenteaza din cheltuielile de investitie interne.

Cum a reactionat consumatorul german la toate aceste demersuri de incurajare a cheltuielilor? Vanzarile cu amanuntul au scazut cu 2,7% in martie, conform ultimelor informatii, care indica doar o usoara revenire a cresterii cheltuielilor de consum pe primul trimestru.

Indicatorii de incredere a consumatorilor arata ca atitudinea fata de acest aspect se imbunatateste, insa acestia nu reprezinta neaparat un aspect pozitiv pentru perioada imediat urmatoare. Dupa patru ani de slaba crestere sau chiar descrestere a cheltuielilor consumatorilor, trendul se pare ca nu se poate inrautati. De la perioada speciala care a urmat dupa unificarea din 1990, ritmul cheltuielilor din Germania nu a mai ajuns ritmul celor din Marea Britanie sau Statele Unite.

“Cea mai grea etapa a trecut”, spune Dirk Schumacher, economist la Goldman Sachs din Frankfurt, “dar este prea devreme sa ne bucuram de ritmul consumului actual”.

Rezultatul este inegal. Chiar si cele mai optimiste prognoze vad o crestere economica de doar 2% pentru anul acesta. Fondul Monetar International vede o crestere de doar 1,3%, departe de ce ar numi Marea Britanie si SUA o crestere importanta. Mai rau, guvernul din Berlin planuieste sa creasca anul viitor TVA cu trei procente, ceea ce va scadea si mai tare cheltuielile consumatorilor si cresterea PIB pe anul 2007, cu toate ca unele cheltuieli ar putea fi accelerate in anticiparea preturilor viitoare mai mari.

Frustrate, autoritatile europene ce stabilesc politicile economice glumesc ca daca gospodariile americane, cu slaba lor inclinatie pentru economisire, ar fi transferate in Germania, economia tarii ar exploda, din cauza costurilor mici ale creditelor si a sistemului ce incurajeaza cheltuielile. Adevarul acestei afirmatii poate fi confirmat de comportamentul familiilor militarilor de la baza americana din Darmstadt. Ademeniti de costurile scazute ale unei cine in oras si de frecventele lichidari de stocuri din magazinele locale, multi au inceput sa cheltuiasca mai mult decat acasa.

“Daca gasesc ceva frumos pentru casa mea, nu ma uit la pret”, spune Pat Bradford, asistent de personal din statul Washington. Oricum ea nu poate beneficia de ratele mici ale dobanzilor din Germania. Liz Creech, analist bugetar din California, explica de ce: “Este mai greu sa accesezi un credit aici, bancile vor foarte multe documente”. O alta piedica in calea consumatorilor o constituie si orarul scurt al magazinelor, multe fiind inchise duminica.

Cultura personala de limitare a cheltuielilor nu este singura explicatie a reticentei germanilor de a cumpara si contracta credite. In ultimii ani, eforturile companiilor germane de a reduce costurile pentru a restaura competitivitatea internationala a avut un impact direct asupra pachetelor salariale. Remuneratiile au scazut simtitor in ultimii doi ani.

Dupa parerea unor economisti, Germania s-a angajat intr-o cursa periculoasa de a incerca constant sa reduca costurile fata de economiile rivale, precum cele ale Frantei si Italiei.

Din aceasta perspectiva este curios faptul ca nivelul cheltuielilor consumatorilor a scazut de asemenea. Franta, spre deosebire, a inregistrat cresteri serioase ale salariului mediu in perioada 1990-2005, dar si cote ascendente ale cheltuielilor consumatorilor.

Un raport anual al Comisiei Europene a discutat argumentul conform caruia cresterea salariului mediu ar explica trendul cheltuielilor de consum din zona euro. A evidentiat ca unele tari precum Spania si Italia au avut ritmuri ascendente ale consumului privat, in ciuda perioadelor de cresteri negative ale salariilor. ” In aceste tari cresterea consumului privat a venit odata cu o relativa cresterea a ocuparii fortei de munca”, a concluzionat raportul. Aceste date indica faptul ca diferentele de pe piata muncii conteaza mai mult decat diferentele in remuneratii in explicarea diferentei de crestere a consumurilor.

In Germania, somajul este un factor clar ce influenteaza consumul. Pe o baza de comparatie internationala, pe parcursul ultimelor 12 luni, rata somajului a scazut cu aproximativ 1%, ajungand la 8,5%. Sondajele arata ca marile companii ar putea face noi angajari, dar pana acum nu s-a schimbat nimic, nivelul de ocupare fiind mai mic chiar decat in urma cu un an. Unde s-au creat locuri de munca, acestea au fost fie temporare, fie prost platite, ceea ce a adus o putere de cumparare aditionala foarte mica.

Totusi, nivelul ridicat al somajului nu reprezinta o explicatie satisfacatoare pentru aversiunea germanilor fata de cumparaturi. Pana la urma francezii au o rata a somajului si mai mare.

Un lucru care a mentinut stagnarea cheltuielilor a fost absenta expansiunii pietei imobiliare. Italia, Franta si Spania au inregistrat cresteri de preturi ale proprietatilor, incurajand consumatorii sa cheltuiasca sume importante si pe utilitati conexe, in timp ce in Germania combinatia dintre decalajul aparut dupa unificare corelat cu o crestere economica slaba a condus la preturi stagnante sau in scadere ale caselor, pe parcursul ultimului deceniu.

Un rol important l-au jucat si factorii emotionali si culturali. Un indicator indeaproape urmarit de economisti pentru datele pe care le furnizeaza cu privire la comportamentul consumatorilor este inclinatia spre economisire a populatiei.

Studii ale Bundesbank, banca centrala a Germaniei, arata ca in contrast cu perioade comparabile din cicluri economice anterioare, inclinatia spre economisire a crescut sustinut de la 9,2% in 2000 la aproape 11% anul trecut. Cu cat economisesc mai mult, cu atat vor avea germanii de cheltuit mai putin. In comparatie, rata economisirii la francezi a scazut, cu toate ca ramane inca mare, iar americanii se pare ca cheltuiesc mai mult decat castiga.

Poate fi discutat faptul ca analiza economisirii este mai sensibila. Pentru germani a devenit clar faptul ca economia tarii nu le va putea asigura pensii rezonabile, asa ca multi s-au orientat spre fonduri private de pensii.

Parerea Bundesbank, parere caracteristic germana, este ca economiile sunt inca la un nivel mic raportat la nevoia de investitie a tarii. Bundesbank a identificat un motiv de precautie din spatele cresterii inclinatiei spre economisire, cu alte cuvinte nesiguranta viitorului care determina germanii sa economiseasca mai mult decat de obicei. Masura de precautie are un rol important. Economia Germaniei are nevoie de reforme care vor aduce “dureri economice” pe termen scurt. Demersurile facute de la Berlin sunt doar inceputul.

Michael Dicks, economist la Lehman Brothers, spune ca luand ca exemplu experienta Marii Britanii sub Margaret Thatcher, chiar si unei reforme rapide si energice, intr-o natiune careia ii place sa cheltuiasca, ii ia ceva timp sa isi faca efectul. Thatcher a fost aleasa prima data in 1979, iar boom-ul in cheltuielile consumatorilor a survenit de abia la mijlocul anilor 1980. De asemenea, rezultatele se vor vedea de abia peste cativa ani, spune Dicks.

Nicicand nu e mai evident comportamentul precaut al consumatorului german decat atunci cand vine vorba de a cumpara pe credit. In alte tari europene si peste ocean, etapele cu rate mici de dobanda au lasat consumatorii sa se simta neglijenti daca nu au facut un imprumut sa cumpere o masina, sa isi renoveze casa sau sa mearga in vacanta. Aceste trenduri sunt reprezentate in statistici ale creditelor de consum efectuate de Banca Central Europeana.

Din iunie 2003, cand Banca Centrala Europeana a redus rata dobanzii la 2%, cota la care a ramas pentru doi ani si jumatate, suma creditelor de consum a crescut sustinut in aproape toate zonele euro. Tari precum Franta si Spania au inregistrat cresteri semnificative. Comparativ, in aceeasi perioada germanii au achitat majoritatea imprumuturilor precedente.

Germanii isi folosesc cartile de credit intr-o maniera considerata demodata de majoritatea turistilor americani sau britanici. Citibank, banca americana care se dezvolta rapid in sectorul de retail german, raporteaza ca “multi clienti din Germania inca nu sunt familiarizati cu functiile unui card”, cu alte cuvinte nu stiu ca facturile cartilor de credit nu trebuie platite automat sau integral la sfarsitul fiecarei luni.

Citibank spune totusi ca vede un potential valorificabil in segmentul cartilor de credit cu plata in rate. Economistii sunt de parere ca daca germanii ar putea fi convinsi sa economiseasca mai putin, atunci vanzarile in magazine ar creste considerabil.

Dar se pare ca nu se vor schimba prea multe curand. Rata somajului este putin probabil sa scada semnificativ. Chiar cand au succes pe pietele externe, companiile germane sunt reticente la crearea de noi locuri de munca pe costisitoarea piata interna.

Salariul mediu va creste probabil, aducand ceva mai multi bani in bugetele de cheltuieli. IG Metall, un sindicat puternic, a reusit sa obtina o crestere a salariilor de 3%, depasind ritmul inflatiei, pentru 3,4 milioane de muncitori din industria metalurgica.

Allianz, cel mai mare asigurator german, si-a revizuit recent prognozele asupra cresterii economice in Germania. Acum se situeaza printre cele mai optimiste grupuri europene, sugerand ca cea mai mare economie europeana va creste in 2006 cu 2,2%. Dar chiar si Allianz este de parere ca rata consumului privat va creste doar cu 0,8% in acest an, “insuficient insa pentru o revenire sustinuta”. Pentru 2007 a prevazut o descrestere usoara pe fondul efectului cresterii TVA.

Transformarea economiei germane va necesita se pare un influx major de extravaganta americana. alexandru.anghel@zf.ro