De ce nu cred in interzicerea vălului islamic
Iată o intâmplare, pare-se, reală, petrecută in Statele Unite acum câțiva ani: undeva in sud se construia o moschee. Majoritatea americanilor care treceau pe-alături pe autostradă, necunoscând arhitectura clădirii și scopul acesteia, spuneau din fuga cailor-putere: uite incă un restaurant mexican la care trebuie să venim in curând să cinăm!
Iată o intâmplare, pare-se, reală, petrecută in Statele Unite acum câțiva ani: undeva in sud se construia o moschee. Majoritatea americanilor care treceau pe-alături pe autostradă, necunoscând arhitectura clădirii și scopul acesteia, spuneau din fuga cailor-putere: uite incă un restaurant mexican la care trebuie să venim in curând să cinăm! Astăzi, după tragedia din 11 septembrie, tocmai s-a incheiat o aprinsă dezbatere cu privire la oportunitatea construirii unei moschei taman in preajma Ground Zero… Proiectul este aprobat, se speră astfel că atât americanii cât și adepții islamului vor ințelege că fanatismul religios, dar și autismul occidental sunt căi eronate.
Din păcate și in Europa se petrec lucruri care ar merita mai multă atenție. Franța este pe cale să interzică la rândul său purtarea vălului de către femeile musulmanilor. Ar fi a doua țară după Belgia. Problema devine foarte serioasă – in Spania și Italia procesele sunt in curs -, vicepreședinta Parlamentului European, Silvana Koch-Mehrin, a cerut interzicerea purtării vălului musulman in intreaga Europă… Intrebarea este de pe ce poziții este făcută o astfel de cerere? Nicidecum creștină, dacă este să ne amintim cum a fost refuzat statutul creștin al Europei din Constituția acesteia. Dimpotrivă, poate că o abordare creștină moderată ar genera ceva mai multă abilitate (spirituală) și ințelepciune.
Pe de altă parte, se intreprind acțiuni, ce e drept destul de discrete ca impact, care ar putea imbuna cele de mai sus. Una dintre acestea s-a petrecut de curând chiar la București. Pe 18 mai a.c. la Palatul Parlamentului a fost lansată oficial și in România “Alianța Civilizațiilor”. După ce anul 2001 a fost declarat Anul Națiunilor Unite pentru Dialogul Civilizațiilor, in 2005 Adunarea Generală ONU a votat inființarea Alianței Civilizațiilor – organism care-și propune o mai coerentă comunicare intre oamenii de diferite religii și culturi. Propunerea a fost făcută de Turcia și de Spania – țări cu o istorie care indeamnă & condamnă la un astfel de dialog. Sunt incurajate forumuri, intâlniri, sunt cooptați universitari și oameni de cultură, din toate civilizațiile conștienți că suntem obligați să trăim impreună pe Terra.
“Dialogul a devenit cel mai important mijloc de rezolvare a tuturor problemelor aflate in suspensie in cadrul relațiilor existente intre diverse civilizații și culturi. Dialogul rămâne o cerință indispensabilă pentru intreaga omenire, dacă vrea să trăiască departe de diferende, suspiciuni, conflicte, și totodată este calea corectă de a ajunge la cunoașterea reciprocă necesară ințelegerii, conviețuirii pașnice și cooperării intre popoare. Lipsa dialogului, a incercării de a-l cunoaște pe celălalt, face ca realitatea altui spațiu cultural, diferit de-al nostru, să rămână invăluită intr-o ceață deasă pe care, ca in spectacolele de “karaghioz” – cunoscutul teatru de umbre -, proiectăm umbrele grotești ale propriilor fantezii, creând un tărâm al fabulosului și irealului. Din ce in ce mai des, informațiile care vin din alte spații culturale, lipsite de ințelegerea aspectelor specifice, apar ca aberante, sporind astfel și mai mult confuzia acestei lumi”, a declarat cu acest prilej profesorul universitar George Grigore, Ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.
Autor al mai multor traduceri esențiale din cultura arabă și a celei mai apreciate traduceri in limba română a “Coranului” (apărută la Ed. Kriterion in 2000, reeditată ulterior de mai multe ori, inclusiv intr-o ediție bilingvă, arabă-română la Istanbul in 2003), fondator al colecției Bibliotheca Islamica (Ed. Kriterion), profesorul George Grigore de la Catedra de Limbi și Literaturi Orientale a Universității București este unul dintre cei mai indicați români pentru onoranta postură de Ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.
Numai respectul reciproc și dialogul realist este Calea. O spune și noul nostru ambasador: “Dialogul interreligios are succes dacă nu este considerat a fi un mijloc de misionarism sau de propagandă religioasă, de silire a celuilalt de a imbrățișa o anume religie – căci de acest lucru se tem toți cei care refuză acest tip de dialog – , ci el este un prilej de a-l asculta pe celălalt, de a ințelege valorile religioase care constituie cadrul in care iși trăiește viața. Acest tip de dialog nu se constituie intr-o târguială sau intr-o dispută asupra uneia sau alteia dintre doctrine și nici in acordarea intâietății uneia asupra alteia, căci orice religie – indiferent care este aceea – reprezintă un sistem de postulate pentru credincioșii respectivi, care nu sunt negociabile cu adepții unei alte religii. Dacă unui credincios i-ar trece prin cap că religia sa nu reprezintă un adevăr absolut, ar părăsi-o, negându-i invățăturile și ar imbrățișa o altă religie care ar corespunde speranțelor sale de mântuire. De aceea, aceste postulate se situează in afara cercului dialogului incă de la bun inceput.”
De altfel România, datorită condițiilor geopolitice și istorice deloc facile, are astăzi o foarte bună expertiză pe spațiul islamic. Iar comunitatea musulmanilor din Dobrogea este una dintre cele mai moderate cu putință. Sunt lecții pe care românii le-au invățat de-a lungul timpului foarte bine. Dialogul este real, implinit, nefalsificat, atunci când realizezi că toată lumea are dreptate “precum in celebra poveste despre judecata lui Solomon la care ambilor impricinați li se dă dreptate, ba chiar și chibițului de pe margini” – mai spune George Grigore.
La rândul lor, credincioșii musulmani – dacă vor fi existând personalități cu putere reală in această Alianță a Civilizațiilor – vor trebui să mediteze de ce prezența creștină in anumite țări islamice este tratată cu incredibilă ostilitate (pe lângă care replica europeană a interzicerii vălului pare o glumă). Cândva, pe vremea inceputurilor islamului, acest lucru era cu neputință de inchipuit. Ce s-a petrecut de s-a ajuns până aici?
Deocamdată salutăm prezența lui George Grigore intr-un astfel de forum – este incă o dovadă concretă a unei realități anticipate cândva de Mircea Eliade și de Constantin Noica: recunoașterea expertizei românilor și a rolului lor de punte intre Orient și Occident…
Iată doar câteva motive (voi reveni) pentru care, personal, nu cred că in România va fi oportună interzicerea vălului islamic.
MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la Gura Humorului, Bucovina) are o licență in filosofie (Universitatea București) și un master in antropologia spațiului sacru (Universitatea de Arhitectură ”Ion Mincu”). Este doctorand al Universității București, Facultatea de Litere, cu o temă interdisciplinară in care continuă studiile de antropologie a religiei. A fost director al Editurii Muzicale și profesor de istorie a religiilor in invățământul preuniversitar. A susținut o bogată activitate in presă: studii, articole, eseuri, recenzii, proză scurtă, editoriale, interviuri – in jurnale, reviste culturale și cu profil spiritual -, producator și realizator de emisiuni radio, numeroase colaborări la principalele televiziuni centrale. In ultimii ani a fost editorialist și editor coordonator (departamentul cultură-religie) la ziarul ”Adevărul” si redactor-șef al revistei ”Adevărul literar și artistic”; ulterior a fost senior editor la agenția de presă ”NewsIn”, coordonând departamentele de cultură-religie și media-publicitate. Actualmente semnează o rubrică săptămânală in suplimentul ”Aldine” al ziarului ”România liberă” și predă istoria religiilor la Universitatea București.
-
Mai multe necunoscute decât date sigure despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: Tot ce se știe acum cu jumătate de an înainte de producție este că OMV Petrom are 30 de contracte semnate, în timp ce Romgaz lucrează încă la licitațiiBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Trei jucători, Lactalis, FrieslandCampina și Arla, au 65% din vânzările de unt, o piață de 150 mil. euro. Locul trei din piață nu are fabrică în România, iar de la liderul Lactalis o parte din vânzări vine din import (brandul President).Companii · 12 noiembrie 2026
-
Conferința ZF Digital 2026. Cel mai greu pentru un start-up românesc este să vândă în străinătate, nu să construiască produsulBusiness Hi-Tech · 12 noiembrie 2026