De ce sa nu se ia bani din tara?

In ziua de miercuri, 7 decembrie, Ziarul Financiar a publicat o declaratie a ministrului transporturilor, domnul Gheorghe Dobre, in care acesta anunta ca pentru proiectele de infrastructura statul roman urma sa contracteze in acest an imprumuturi externe in valoare de un miliard de euro, iar in anul 2006 ar urma sa fie finantate in acelasi fel (adica tot din credite externe) proiecte in valoare de 1,4 miliarde de euro. Daca vestea poate fi considerata ca foarte buna de catre utilizatorii infrastructurii din transporturi, ea a starnit consternare in randul comunitatii bancilor romanesti, care se vad inca o data discriminate de catre autoritatile romanesti atunci cand este vorba de finantarea unor proiecte publice majore.

In mod repetat, Banca Nationala a Romaniei a subliniat ca excesul de lichiditate care “balteste” in economie ii creeaza probleme in lupta contra inflatiei si costuri mari cu sterilizarea. Si atunci, care pot fi motivele pentru care o institutie guvernamentala adopta in mod fatis o pozitie atat de vadit contrara celei a autoritatii monetare, alimentand indirect inflatia prin apelul la credite externe?

Un prim motiv l-ar putea constitui costurile mai mici ale finantarii externe. Acest motiv nu este insa de- loc evident. Mai intai, ar trebui sa fie comparate in mod transparent ofertele de finantare facute de bancile romanesti fata de cele ale finantatorilor externi. Aceasta comparatie nu poate fi insa efectuata pentru simplul motiv ca bancilor romanesti nu li s-au cerut astfel de oferte.

Apoi, orice analiza de acest fel ar trebui sa tina seama de costurile si benficiile in ansamblu pentru sectorul de stat – de exemplu, de impozitele pe profit pe care le platesc bancile autohtone statului roman, ca si de costurile imense pe care trebuie sa le suporte BNR pentru sterilizarea masei monetare create in contrapartida creditelor externe.

Aceste costuri sunt atat de mari, incat un fost ministru de finante (si care, in paranteza fie spus, s-a imprumutat masiv tot din afara tarii) considera ca banii obtinuti din privatizarea BCR ar trebui sa fie destinati cu prioritate recapitalizarii Bancii Centrale! In final, rezultatul ar fi clar: judecate pe ansamblu, costurile finantarii externe sunt mult mai mari decat ale finantarii de la intern.

Un al doilea motiv l-ar putea constitui moneda de finantare. Intrucat insa creditele sunt destinate in principal efectuarii de lucrari in Romania, pare din nou evident ca moneda ar trebui sa fie cea nationala – si atunci nu se intelege de ce trebuie sa imprumuti in euro sau dolari ca sa cheltuiesti in lei, asumandu-ti riscul valutar asupra pericolelor caruia guvernatorul Ban-

cii Nationale atragea repetat si vehement atentia. Iar daca proiectele respective au si o componen-

ta de importuri, bancile romanesti detin suficiente resurse in valuta care sa le permita sa satisfaca orice cerere.

In sfarsit, un al treilea motiv l-ar putea constitui termenele mai lungi de finantare de la extern. Dar si aici bancile romanesti ar putea gasi solutii de structurare a produselor de credit.

In plus, intrucat cheltuielile pentru proiectele de infrastructura sunt mai degraba de natura bugetara – respectiv creditele nu se ramburseaza din profiturile generate de proiecte -, statul se poate imprumuta pe termene mai scurte si sa refinanteze periodic datoria, asa cum se intampla cu titlurile de stat.

Desi in ultimii ani sectorul bancar s-a dezvoltat mult mai rapid decat restul economiei si a constituit un adevarat motor al cresterii, din motive numai de el stiute statul roman l-a discriminat in permanenta, atragand din exterior finantarile pentru cele mai importante proiecte.

S-a ajuns astfel ca soldul creditului guvernamental net sa fie la sfarsitul lunii octombrie de -10.786 de milioane RON, potrivit datelor BNR, adica nu cu mult sub 3 miliarde de euro echivalent.

In acest timp, BNR impune restrictii la creditele in valuta acordate de banci, sterilizeaza zilnic un volum de lei intre 6 si 9 miliarde de euro echivalent si se plange de faptul ca bancile nu folosesc banii pentru proiecte in economie. Cu siguranta ca o mai buna coordonare intre institutiile statului ar fi benefica pentru toata lumea…

* Mihai Bogza este presedintele Bancpost si fost viceguvernator al BNR timp de sase ani