De ce scade rata șomajului, deși numărul salariaților nu crește?
Rata șomajului a scăzut pentru cea de-a 11-a lună consecutiv în luna februarie, ajungând la 6,58%, corespunzătoare unui număr de 600.000 de șomeri, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Rata șomajului a scăzut pentru cea de-a 11-a lună consecutiv în luna februarie, ajungând la 6,58%, corespunzătoare unui număr de 600.000 de șomeri, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Pe de altă parte, numărul de salariați a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, ajungând la 4,1 milioane de angajați în decembrie 2010 (excluzând cei 260.000 de bugetari speciali din structurile “secrete” ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Apărării), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Paradoxul unei rate a șomajului extrem de scăzute în condițiile în care numărul de salariați continuă să scadă demonstrează că statisticile oficiale nu arată numărul real de persoane care nu reușesc să-și găsească un loc de muncă.
“Odată cu scăderea ratei șomajului ar trebui să crească numărul de angajați sau măcar să se ocupe o parte dintre locurile de muncă vacante. La noi, în calculul ratei șomajului nu sunt luați în considerare și șomerii care nu mai primesc indemnizație de șomaj, în timp ce în alte țări rata șomajului se calculează în funcție de cei aflați în căutarea unui loc de muncă, diferența dintre cele două modalități de calcul fiind de cel puțin 2%”, susține Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii și membru în Comisia pentru muncă din Camera Deputaților.
Există mai multe explicații pentru scăderea ratei șomajului: ieșirea din perioada acordării de indemnizație de șomaj a celor care nu au reușit
să-și găsească un loc de muncă, munca la negru, noile angajări făcute de mediul privat, dar și plecarea la muncă în străinătate cu forme legale de muncă.
Cu toate acestea, peste 570.000 de șomeri au ieșit din statisticile de șomaj în 2010 pentru că nu și-au reînnoit cererile de locuri de muncă la agențiile pentru ocupare și nu mai apar astfel în evidențele oficiale. Ca urmare, celor 600.000 de șomeri aflați în prezent în plată li se adaugă cel puțin alți 570.000 de persoane fără loc de muncă care nu apar în statistici pentru că nu se mai prezintă la oficiile de muncă.
În România există două rate ale șomajului: cea calculată în fiecare lună de ANOFM și cea publicată trimestrial de către INS, adică rata BIM (Biroul Internațional al Muncii).
Rata raportată de ANOFM se calculează pe baza declarațiilor persoanelor care se înscriu la agențiile pentru ocupare, iar cea a INS se realizează pe baza datelor de la anchetele făcute în gospodării și care include și persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agențiile pentru șomeri. Ultimele raportări arată că rata BIM a crescut anul trecut, în timp ce rata calculată de ANOFM a scăzut în aceeași perioadă.
-
BREAKING. SUA au suspendat toate decolările de pe aeroporturile din țară, fără prea multe explicații. Sute de mii de pasageri sunt afectați. Este a doua oară de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 când autoritățile americane suspendă decolările la nivel naționalEveniment · 13 noiembrie 2026
-
Urmează sărbători bogate pentru retailul alimentar: „Românii renunță la multe cheltuieli discreționare și se orientează mai mult către consumul acasă. Industria de FMCG este una dintre cele mai reziliente în perioadele dificile financiar“. Analiștii companiei de cercetare de piață NielsenIQ vorbesc despre un „optimism prudent“ în T4 2026Eveniment · 13 noiembrie 2026
-
Analiză ZF. Cum arată piața untului față de acum cinci ani: jucătorii au avut încasări mai mari cu 23%, dar volume sub nivelul din 2020. Grupul francez Lactalis deține 53% din vânzările de unt din retail, de peste cinci ori mai mult decât următorul jucătorRetail&Agrobusiness · 13 noiembrie 2026