De la asigurarea lichidităților din Trezorerie la managementul bugetului României

Ministerul Finanțelor este pivotul politicii economice a Guvernului și are o responsabilitate cu atât mai mare într-o perioadă de criză, gestionarea abilă a cheltuielilor statului fiind crucială pentru relansarea economiei.

Noul ministru al finanțelor nu va avea probabil nici timpul, nici susținerea politică necesare pentru a opera schimbări în sistemul de impozite și taxe din Româ­nia.

De asemenea, se dovedește foarte dificilă asumarea unei de­ci­zii de reducere a contribu­țiilor so­ciale despre care s-a tot vorbit și în 2011 și care ar avea nevoie ca pre­condiție de o performanță soli­dă la nivelul încasărilor bugetare.

În acest context, o provocare majoră pentru Ministerul Finanțe­lor în acest an este să capaciteze ANAF în direcția aplicării legislației privind verificarea și taxarea cores­punzătoare a averilor vizibile mari ale unor contribuabili persoane fizice. Îm­bu­nătățirea colectării impozitelor pe baza ac­tualei grile de taxare este un subiect care re­vine constant în discuțiile guvernului cu FMI, însă până acum nu au apărut progrese notabile. În zona averilor mari în special au existat numeroase întârzieri, mai întâi cu adoptarea legislației, iar apoi cu înființarea unui compartiment specia­li­zat în cadrul ANAF. De-abia acum ANAF ar fi pe deplin pregătită să treacă la aplicarea reglementărilor, însă desigur este importantă și susținerea politică.

Pentru mediul de afaceri bulversat în ultimii ani de schimbările fără număr aduse legislației fiscale este realmente cru­cială republicarea Co­dului fiscal într-un format care să încorpo­re­ze în mod inteligibil amen­damentele suc­cesive, iar articolele să fie renumerotate, re­nun­țându-se la șirul ne­sfâr­șit de trimiteri de la o ordonanță de ur­gență la alta.

Pe de altă parte, Fi­nan­țele trebuie să pre­gătească măsuri de re­zervă pentru cazul în care România ar rata din nou obiectivul de creștere a sumelor atrase din fonduri UE. Dacă rata de absorbție nu crește conform estimărilor, bu­getul va avea nevoie de surse alter­na­tive de venituri. În 2011 România miza pe fonduri UE de 3,15 mld. euro, dar a atras 2,57 mld. euro.

Ministerul Finanțelor are și o respon­sa­bilitate specială prin conducerea ne­go­cierilor cu FMI și Comisia Europeană pe marginea acordului stand-by aflat în de­rulare. O miză importantă va fi în conti­nua­re efortul de a convinge partenerii ex­terni să accepte alocarea unor sume mai mari pentru investițiile în infrastructură prin diferite formule care să nu afecteze direct deficitul bugetar. Mai multe proiec­te au fost pornite în 2011, altele așteaptă să în­ceapă, iar asigurarea finanțării este foar­te importantă.

Pe zona bancară, o temă restantă a Fi­nan­țelor este obținerea acordului Co­mi­siei Europene pentru majorarea capita­lului social al CEC Bank, astfel încât ban­ca să poată compensa într-o măsură politi­ca mai multor bănci străine de a reduce finan­țările locale. De aseme­nea, un instru­ment important în mâna Mi­nis­te­rului Finanțelor sunt ajutoa­rele de stat care tind să devină un element im­por­tant în atra­gerea de investiții străine directe.

Curriculum Vitae

• 32 de ani

• A intrat în administrație în 2006 pe un post de consilier al Ancăi Boagiu pe vremea când era ministru al integrării europene.

• Din septembrie 2006 până în noiembrie 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor responsabil cu Trezoreria. După ieșirea PD-L de la guvernare – partidul de care a fost apropiat în permanență -, Adriean Videanu l-a angajat ca director general economic la Primăria Capitalei.

• Din ianuarie 2009 revine ca secretar de stat în Ministerul Finanțelor pe mandatul de ministru al lui Sebastian Vlădescu, fiind menținut și pe mandatul lui Gheorghe Ialomițianu.

PRIORITĂȚI

• Republicarea Codului fiscal pentru ordonarea nenumăratelor modificări din ultimii ani.

• Îmbunătățirea colectării impozitelor, implementarea legislației de taxare a averilor vizibile nedeclarate.

• Asigurarea finanțării pentru proiectele de investiții în infrastructură deja lansate și a celor în pregătire.

• Majorarea capitalului social al CEC Bank pentru susținerea creditării.

• Reducerea birocrației legate de declararea veniturilor și de plata impozitelor.

Direcții din programul de guvernare

• Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB după metodologia UE

• Asigurarea unui sistem fiscal predictabil și stabil.

• Revizuirea sistemului fiscal, cu asistența tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele și a spori eficiența acestuia.

• Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 al cheltuielilor de capital ce corespund investițiilor cofinanțate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe.

• Extinderea informatizării, îmbunătățirea și interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecție fiscală.

• Stimularea depunerii on-line a declarațiilor și a plăților electronice.

• Republicarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.

• Îmbunătățirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari și recente) și reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate).

• Reducerea numărului taxelor și tarifelor cu caracter nefiscal de la 237 în prezent la cel mult 100.