De la avant la prabusire: economia nu poate creste doar cu malluri. Cum comentati?

Un nou model de crestere economica ar trebui sa asigure orientarea resurselor in mult mai larga masura catre productia de bunuri si servicii exportabile si care acopera cererea interna, asa-numite “tradeables” si mai putin spre servicii de consum, dezvoltarea de malluri, ca pana acum, in timp ce creditarea ar trebui sa fie preponderent in lei si alimentata mai mult de economisirea interna, a explicat intr-un interviu acordat ZF Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante.

“Este o discutie care de abia acum porneste: reexaminarea modelului de crestere. Noi ne-am integrat financiar complet, dar suntem mult mai putin integrati in profunzime, in retele industriale competitive”, considera Daianu.

Degeaba avem salarii mici daca nu avem productivitate

In anii trecuti, economia a crescut rapid, motoarele de crestere fiind consumul privat si investitiile. Expansiunea a fost bazata pe finantarea atrasa din strainatate, iar setea de consum a fost stinsa cu bunuri de import, astfel ca Romania a ajuns sa aiba un deficit de cont curent (generat de dezechilibrul comercial) de doua cifre inca din 2006, iar datoria externa privata a urcat rapid.

Blocarea finantarii bancare din toamna anului 2008 a dus insa la o prabusire a consumului si a blocat practic investitiile, iar economia s-a contractat cu 7,1% anul trecut, dupa o crestere de 7% in 2008.

“Aceasta criza arata ca este bine sa ne bizuim mai mult pe economisire interna, ca este periculos sa avem sistematic deficite de cont curent de doua cifre si ca trebuie sa gasim cai de a orienta resurse spre productia de bunuri care pot fi exportate si care pot acoperi cererea interna. A investi in servicii axate pe consum, in malluri, nu este o strategie buna”, spune Daianu.

Romania a urmat practic un ciclu de “avant si prabusire”, determinat de intrari masive de capitaluri ieftine intre anii 2003 si 2008 si inversarea tendintei de anul trecut. Aceste miscari au fost favorizate de liberalizarea prematura a contului de capital, de politica unor banci de a credita agresiv in valuta, apreciaza Daianu, care a fost constant unul din criticii deschiderii financiare totale a economiei in raport cu standardele Uniunii Europene, inainte insa de finalizarea reformelor.

Studii recente ale FMI ca si critici in UE la adresa deficitului de reglementare a miscarilor de capital speculative, a derivativelor, par sa ii dea dreptate. De altfel, el considera in continuare ca libertatea totala de circulatie a capitalurilor nu este potrivita pentru stadiul actual de dezvoltare al economiei romanesti exprimand de-a lungul timpului pozitii in acest sens si in Parlamentul European.

“Piata, care este mecanismul esential de alocare a resurselor, nu este suficienta, mai ales intr-o economie emergenta. In cadrul UE putem practica inlesniri fiscale in timp ce investitiile publice in infrastrucura au un rol covarsitor. Politicile industriale nu sunt interzise in Uniune. Vedeti ca si raportul «Europa 2020» vorbeste despre politici industriale”, spune el. “Drept este, insa ca trebuie sa avem asigurate resurse bugetare corespunzatoare. Iar aici fondurile UE capata importanta exceptionala.”

O alta coordonata esentiala a unui nou model de crestere economica ar trebui sa fie o politica de venituri care sa nu duca la cresteri ale salariilor peste castigurile de productivitate, la deficite bugetare greu finantabile.

“Degeaba avem salarii aparent mici daca nu avem productivitate. Un investitor se uita finalmente la costul unitar cu forta de munca.” Daianu mai noteaza ca Romania are ca trasatura comuna cu Grecia cresterea considerabila a numarului de angajati din domeniul public, in paralel cu existenta unei inclinatii puternice de evitare a platii impozitelor.

“Nu doar asanarea Finantelor Publice rezolva problemele in economie; trebuie sa avem un mix de politica monetara si de curs, politici industriala si de venituri care sa nu permita o devansare in timp a sporului de productivitate de catre salarii, ceea ce ar reface deficite de cont curent nesustenabile. Totodata trebuie sa investim masiv in educatie.”

Consolidarea finantelor publice este absolut necesara

Daianu considera ca este necesara consolidarea finantelor publice, pentru ca finantarea unor dezechilibre in viitor, chiar de dimensiuni mai mici, ar deveni foarte dificila, pe fondul deteriorarii situatiei bugetelor publice in tari mari din Europa, in SUA.

Anul trecut statul a fost nevoit sa recurga la un imprumut de 20 mld. euro de la Uniunea Europeana si FMI, in contextul in care sectorul privat acumulase in anii precedenti o datorie pe termen scurt foarte mare (de 24 mld. euro, la sfarsitul lui 2008), si exista pericolul ca aceasta sa nu fie rostogolita. Deficitul bugetar a sarit la 7,2% din PIB, insa Daianu spune ca alternativa – mentinerea unor cheltuieli publice reduse – ar fi insemnat o spirala mai dureroasa a economiei, cu efecte incalculabile.

“Pentru Romania, iesirea din chingi ar fi sa avem un proces de reforma a cheltuielilor publice simultan cu atragerea majora de fonduri europene, care sa permita ca nivelul agregat al cheltuielilor sa creasca”.

Potrivit datelor Ministerului de Finante, Romania are proiecte semnate pe fonduri europene in valoare de 5 mld. euro, insa pana acum platile facute catre beneficiari au insumat doar 700 mil.euro. Accelerarea procesului de absorbtie a fondurilor europene este, si anul acesta, o prioritate pentru Ministerul de Finante.

Daianu spune ca daca, de pilda, consolidarea bugetara ar reclama o diminuare a cheltuielilor publice finantate din venituri proprii si imprumutate cu 2% din PIB, ar fi dezirabil ca fondurile europene atrase sa fie de cel putin 4% dintr-un PIB estimat la 125 mld. euro, adica 4-5 mld. euro – astfel incat cheltuielile publice agregate sa fie “o forta motrice pentru economie, sa compenseze slabiciunea sectorului privat”.

Si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a aratat ca Guvernul trebuie sa reduca cheltuielile cu salariile in domeniul public ca sa faca loc pentru investitii. Ponderea cheltuielilor cu salariile in PIB a urcat la 9% din PIB anul trecut, de la 5% in 2004, cand “economia functiona bine”, in opinia guvernatorului.

Trebuie evitata o supraapreciere a leului

Romania ar trebui sa profite in continuare de flexibilitatea oferita de politica de curs, ca instrument de acomodare a socurilor externe si sa evite o supra-apreciere a leului, care ar afecta exporturile si ar incuraja, din nou, importurile.

“Noi am avut o ajustare puternica a deficitului de cont curent (care a coborat de la 12% la 4,2% din PIB anul trecut, n.red.), dar nu in principal prin mixul de politici, ci prin lipsa finantarii”. Astfel, o revenire a finantarii ar putea inversa, in mod periculos, aceasta corectie.