De la campion național la giganți și complexuri

Recent, Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică noul plan de reorganizare a sistemului energetic național, aceasta fiind cea de-a treia tentativă din ultimele două guvernări de a reconfigura un domeniu vital pentru economia României.

Deși nimeni nu a anunțat oficial că planul de a înființa doi giganți energetici, urmașii defunctului campion național din vremea mandatului lui Varujan Vosganian la conducerea Ministerului Economiei, a eșuat, faptul că anumite companii care făceau parte din Electra și Hidroenergetica sunt acum incluse în structura celor două complexuri noi, Hunedoara și Oltenia, este o dovadă în sine.

Actualul plan de reorganizare se îndepărtează de ideea realizării unui mix de energie de la care au pornit celelalte proiecte, concetrându-se exclusiv pe zona de producție termo a energiei și pe cărbuni. Pe de altă parte însă, este pusă în centru o resursă pe care România o are pentru sute de ani, în timp ce gazele și petrolul mai ajung pentru circa 15 ani.

Miza pe cărbune

“O parte relevantă din mixul energetic național este și va continua să fie reprezentată de cărbune. În consecință logică, este necesară reorganizarea pe coordonate viabile a acestui subsector energetic”, spune Cristina Filip, partener în cadrul casei de avocatură PeliFilip.

Fiind și un plan care are o dimensiune mai puțin amplă în comparație cu celelalte idei, acesta nu a stârnit același val de reacții negative din partea investitorilor străini și nici nu a ridicat aceleași probleme privind concurența.

“În prezent, România trebuie să-și dezvolte sectorul energetic pe cât posibil, mai ales prin atragerea de noi jucători în piață. În această privință, este importantă atât reorganizarea complexurilor energetice pentru a le face mai profitabile și atragerea de noi investitori”, spune Bryan Jardine, managing partner în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss.

Ceea ce vrea acum Ministerul Economiei să facă este să-i pună la un loc pe producătorii de energie pe bază de lignit cu minele de lignit și pe cei pe huilă cu minele viabile care mai sunt în Compania Națională a Huilei.

“Aceste complexuri energetice (Hunedoara și Oltenia) cel mai probabil că vor accelera cooperarea dintre producă­torii termo și furnizorii lor de materie primă”, a mai precizat Jardine, reprezentantul Wolf Theiss fiind de părere că acest plan ar putea dezvolta sectorul de energie termo din România la potențialul său maxim.

“Este necesară o strategie privind de­ținerea, dimensionarea, reabilitarea, dezvoltarea, finanțarea, operarea și administrarea performantă a acestor capacități în raport cu prognozele de disponibilitate economică a resurselor de cărbune, cu cerințele optimizării și modernizării tehnologice și cu cele de protec­ție a mediului și reducere a emisiilor poluante, precum și în raport cu celelalte surse și tehnologii de generare disponibile și cu cerințele de realizare a unui model de piață concurențială în România”, mai spune Cristina Filip.

CNH are datorii de peste un miliard de euro și pierderi de 152 mil. euro, dar huila scoasă din minele firmei este vândută la un preț reglementat care nu-i acoperă costurile, iar subvențiile nu au fost niciodată suficiente.

Pe partea de lignit, lucrurile stau un pic mai bine, dar reprezentanții firmei au declarat recent că din 2007 nu au mai primit o creștere de preț, iar costurile sunt aproape egale cu prețul de vânzare, așă că profitul este minim. Pe de altă parte, firma are de recuperat creanțe de sute de milioane de lei CET-urile care nu primesc banii de la populație și de la alte companii de stat care nu-și primesc subvențiile la timp. Peste toate acestea stă problema concedierilor.

“În timp ce statul are responsabilitatea de a asigura pregătirea, aprobarea și aplicarea eficientă a acestei strategii, este esențial să nu fie negate fundamentele economice ale planului de reorganizare și să nu se urmeze forme de protecționism nesustenabil și fără discernământ. De asemenea, nu este în mod necesar un răspuns final adecvat pentru problemele din acest subsector ca statul să rămână în poziția de control, după executarea respectivei strategii, la societățile economice reorganizate. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, atunci reorganizarea poate avea șanse de succes”, a conchis Filip.

Trei planuri diferite

Cum s-a ajuns de la “campioni” la “complexuri”

1. La finalul anului 2008, în mandatul lui Varujan Vosganian la șefia Ministerului Economiei, guvernul lua decizia înființării Companiei Energetice Naționale, care în prima fază trebuia să se numească Electrica. În structura acestei companii urma să intre cele trei filiale neprivatizate din cadrul Electrica, cele trei complexuri energetice din bazinul Olteniei și Hidroelectrica. Valoarea companiei era estimată la 20-24 de miliarde de euro, urmând ca în 2012 să ajungă la un business de 800 de milioane de euro, cu șanse de listare pe Bursă.

2. Odată cu schimbarea guvernării și cu venirea lui Adriean Videanu la conducerea Ministerului Economiei, este abandonat planul camionului național și se trece la formarea a doi giganți energetici, Electra și Hidroenergetica, care anul acesta ar fi trebuit să fie operaționali. În Electra ar fi urmat să fie incluse complexurile energetice Turceni, Rovinari și Craiova, Nuclearelectrica, Societatea Națională a Lignitului Oltenia și o parte din Hidroelectrica. Hidroenergetica ar fi trebuit să cuprindă Electrocentrale Deva, Electrocentrale București, sucursalele Termoelectrica Paroșeni și Termoserv Paroșeni, cea mai mare parte din Hidroelectrica, precum și o parte din Compania Națională a Huilei.

3. După plecarea lui Adriean Videanu, noul ministru al economiei Ion Ariton vine cu un alt plan de reorganizare, mai ales sub presiunea impusă de FMI. Se face astfel trecerea la înființarea Complexului Energetic Oltenia și a Complexului Energetic Hunedoara. Primul va fi format din Complexurile Energetice Turceni, Rovinari și Craiova și din minele deținute de Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara ar trebui format din termocentralele Deva și Paroșeni alături de minele viabile din Compania Națională a Huilei.