De la digitalizare la inteligență artificială: următorul val de competitivitate pentru România și Europa Centrală
După un deceniu în care „digitalizarea” a fost cuvântul preferat al guvernelor și companiilor, ne aflăm în fața unei noi tranziții majore: cea către inteligența artificială aplicată. Nu mai este vorba despre a digitaliza formulare, ci despre a genera valoare…
După un deceniu în care „digitalizarea” a fost cuvântul preferat al guvernelor și companiilor, ne aflăm în fața unei noi tranziții majore: cea către inteligența artificială aplicată. Nu mai este vorba despre a digitaliza formulare, ci despre a genera valoare din date. Țările și companiile care înțeleg acest salt vor dicta competitivitatea economică în următorii 5 ani.
România a digitalizat, dar nu a devenit încă „inteligentă”
În ultimii ani, am făcut pași importanți în automatizare, cloud și servicii online. Totuși, multe organizații — publice și private (cu precadrere companiile mici si autoritatile publice locale) — au rămas blocate în faza „digitalizării proceselor”, fără să exploateze datele generate. Următorul pas natural este să trecem de la digitalizare la inteligență operațională: folosirea AI pentru decizii mai rapide, previziuni precise și servicii personalizate.
AI nu este doar tehnologie – este o nouă formă de competitivitate
Inteligența Artificială nu înlocuiește oamenii, ci îi eliberează de sarcini repetitive și permite focus pe creativitate, strategie și inovație. În industrie, AI înseamnă mentenanță predictivă. În asigurări – evaluare automată a riscului. În energie – optimizare a consumului. România are avantajul unei baze solide de ingineri și matematicieni, dar are nevoie de viziune integrată pentru a transforma acest potențial într-un avantaj economic real.
Colaborarea public–privat este cheia. Ecosistemele bat organizațiile izolate.
Inovația autentică apare la intersecția dintre mediul privat, mediul academic și sectorul public. Când aceste trei componente lucrează împreună – partajând date, infrastructuri și know-how – apar soluții care pot transforma industrii întregi. România are potențialul de a deveni un hub regional pentru inteligență artificială aplicată, dacă învață să colaboreze în jurul unor obiective comune, nu să concureze fragmentat.
Investiția în AI este investiție în reziliență
AI nu este un cost, ci o formă de asigurare pentru viitor. Companiile care investesc azi în soluții bazate pe inteligență artificială – de la asigurări la energie – vor fi cele care vor rezista următorului val economic. În același timp, administrațiile locale și centrale pot folosi AI pentru eficientizarea serviciilor publice, transparență și combaterea birocrației, dar sa nu uitam ca digitalizarea fără pregătirea oamenilor e doar o cheltuială, iar fără AI, viitorul pare deja scump.
Europa Centrală are nevoie de lideri care să gândească regional, nu local
Competiția nu mai este între orașe sau județe, ci între regiuni. Europa Centrală are șansa unică de a se poziționa ca alternativă la “Silicon Valley” – prin colaborare, partajare de infrastructuri, talente și know-how. România, Polonia și Ungaria pot deveni pilonii unei noi economii digitale, bazate pe AI și energie regenerabilă, dacă își coordonează strategiile.
Digitalizarea a fost doar începutul. Adevărata transformare începe atunci când datele devin cunoaștere, iar tehnologia devine inteligență colectivă. România are resursele, talentele și energia necesare pentru a face acest salt — dar are nevoie de lideri și ecosisteme care să transforme potențialul în impact real. Este un interval foarte scurt de timp (3-5 ani) în care putem fructifica aceasta oportunitate. Sa profitam de ea!
Erik Barna, antreprenor român specializat în tehnologii emergente, implicat în proiecte de inteligență artificială, energie verde și transformare digitală la nivel european.
-
Mai multe necunoscute decât date sigure despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: Tot ce se știe acum cu jumătate de an înainte de producție este că OMV Petrom are 30 de contracte semnate, în timp ce Romgaz lucrează încă la licitațiiBurse - Fonduri mutuale · 12 noiembrie 2026
-
Trei jucători, Lactalis, FrieslandCampina și Arla, au 65% din vânzările de unt, o piață de 150 mil. euro. Locul trei din piață nu are fabrică în România, iar de la liderul Lactalis o parte din vânzări vine din import (brandul President).Companii · 12 noiembrie 2026
-
Conferința ZF Digital 2026. Cel mai greu pentru un start-up românesc este să vândă în străinătate, nu să construiască produsulBusiness Hi-Tech · 12 noiembrie 2026