De la finantator al metroului la banca universala
Privatizarea BRD ar fi putut fi mai tarzie din cauza conjuncturii economice generale defavorabile, dar tot s-ar fi realizat, tranzactia din 1998 cu SocGen avand semnificatia ca a dat tonul pentru intrarea economiei romanesti intr-o noua etapa, afirma Petre Bunescu, vicepresedinte al bancii.
Privatizarea BRD ar fi putut fi mai tarzie din cauza conjuncturii economice generale defavorabile, dar tot s-ar fi realizat, tranzactia din 1998 cu SocGen avand semnificatia ca a dat tonul pentru intrarea economiei romanesti intr-o noua etapa, afirma Petre Bunescu, vicepresedinte al bancii.
El spune ca implicarea totala a actionarului majoritar – Societe Generale – a dus la aparitia unui “nou BRD” mai ales prin contributia la formarea profesionala a angajatilor, prin implementarea unei culturi a gestiunii de proiect – care lipsea in banca, prin dinamism comercial si know-how in managementul riscului si al costurilor.
Bunescu lucreaza de peste 30 de ani la BRD, cunoscand indeaproape istoria fostei Banci de Investitii in care a fost angajat imediat dupa terminarea facultatii. La inceputul anilor ’80 s-a ocupat de coordonarea finantarii metroului. “A fost o investitie cu o cadenta de 1,5 miliarde de lei anual, una dintre cele mai mari din tara si una dintre cele mai utile. Din pacate, extinderea a picat dupa ’90 din lipsa de finantare.”
In noiembrie 1990, Bunescu a fost numit in echipa de conducere a bancii, fiind implicat direct in “etapa de constructie a unei noi banci”. “In aprilie 1990 am inceput sa acordam primele finantari private, iar apoi am intrat si pe operatiuni valutare, care constituisera monopolul BRCE. Tot in acea perioada am atras primele depozite de la persoane fizice, resursele fiind aproape inexistente cu exceptia unor linii pe 90 de zile de la BNR si, ulterior, pe termen mai lung, de la CEC.” Pana in 1994 au aparut si creditele auto – pe baza unei intelegeri cu Dacia care s-a prelungit si dupa aceea, si creditele imobiliare, pe baza unui manual intern de creditare inspirat de la o banca americana. O sursa de finantare importanta a fost linia de credit de 50 mil. $ de la Banca Mondiala si apoi o alta linie de credit de 50 mil. $ de la BERD pentru sectorul privat.
Intre 1995 si 1998 a urmat o perioada de consolidare. Bunescu isi aminteste ca in 1994 firma de consultanta Coopers & Lybrand a realizat un due dilligence review pentru mai multe banci romanesti, concluzionand ca doar BRD intrunea conditiile pentru a fi privatizata.
De-a lungul timpului, el remarca rezistenta managementului la presiunile politice de implicare in activitatea bancii. “Asa am reusit sa trecem peste perioada de foc a crizei fara a avea problemele Bancorex sau ale Bancii Agricole. In fiecare an banca a facut profit, iar pana la 50% a fost reinvestit, spune Bunescu, fost presedinte interimar in prima faza a procesului de privatizare. “Nimeni nu era convins ca SocGen mai vine cu oferta angajanta, avand in vedere evolutia crizei din vara lui 1998. Incertitudinile au persistat pana in ziua semnarii contractului in martie 1999, determinate si de o noua depreciere majora a leului. Privatizarea BRD a contribuit la calmarea spiritelor pe piata valutara, iar aceasta mare investitie strategica a fost startul pentru privatizarile care au urmat.”
-
Urmează sărbători bogate pentru retailul alimentar: „Românii renunță la multe cheltuieli discreționare și se orientează mai mult către consumul acasă. Industria de FMCG este una dintre cele mai reziliente în perioadele dificile financiar“. Analiștii companiei de cercetare de piață NielsenIQ vorbesc despre un „optimism prudent“ în T4 2026Eveniment · 13 noiembrie 2026
-
Analiză ZF. Cum arată piața untului față de acum cinci ani: jucătorii au avut încasări mai mari cu 23%, dar volume sub nivelul din 2020. Grupul francez Lactalis deține 53% din vânzările de unt din retail, de peste cinci ori mai mult decât următorul jucătorRetail&Agrobusiness · 13 noiembrie 2026
-
Silvia Axinescu, counsel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Pentru companiile care folosesc agenți AI, riscul unei amenzi pe AI Act este deocamdată aproape zero, pentru că România nu are încă o autoritate desemnată formal, dar ele răspund deja față de persoanele prejudiciate de un agentBusiness Hi-Tech · 13 noiembrie 2026