De la funcționarul invizibil la greutățile inerte/ de Ziarul de duminică

Relativizarea și reinterogarea canoanelor artistice

Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 14 noiembrie 2012 – 13 ianuarie 2013 expoziția Greutăți inerte (foto 1) a artistului Ciprian Mureșan, unul dintre cei mai cunoscuți artiști români în spațiul internațional, cu participări în expoziții la Bienala de la Veneția, MOMA San Francisco, Tate Modern Londra, Műcsarnok Budapesta, Bienala tinerilor artiști de la Moscova, Paris, Milano etc. Proiectul, special realizat de Ciprian Mureșan pentru prima sa expoziție la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, propune într-o manieră conceptuală noi modalități de relaționare cu o colecție muzeală (colecția de sculptură). Conținând piese din diverse perioade ale istoriei artei românești, această expoziție vorbește despre relativitatea valorilor, fragilitatea convingerilor și poziționarea noilor generații de artiști în raport cu teme și abordări artistice consacrate.

Aparent, selecția sculpturilor s-a făcut nu pe baze estetice sau tematice, ci din rațiuni ce țin mai degrabă de legile fizicii, greutatea lor fiind necesară pentru a presa o serie de gravuri realizate de Ciprian Mureșan. Acestea descriu transformarea unui monument sculptural “belicos” într-unul “civil”, fiind inspirate de un fragment din povestea Funcționarul invizibil, de Ilf și Petrov. Alegerea artistului de a refuza accesul publicului la lucrările proprii, lucrări care stau la uscat sub presiunea unei părți din colecția de sculptură a muzeului, deschide publicului multiple interpretări contradictorii. O fi vorba oare de umilința și recunoașterea propriei neputințe sau a lipsei de importanță în fața colecției construite în ani de zile, de conștientizarea fragilității propriilor producții artistice sub presiunea “Istoriei artei”, ori de ignorarea funcției lor artistice și folosirea altor calități, cele fizice, în detrimentul conținutului lor cultural?

O altă intervenție propusă de artist, sub același semn al relativizării și interogării canoanelor tradiționale, se va realiza prin introducerea unor cărți între sculpturile și soclurile lor din expoziția permanentă a muzeului.

Una din secțiunile expoziției va fi dedicată prezentării unor producții video realizate de Ciprian Mureșan în perioada 2006-2011, unele urmând a fi proiectate în premieră la Cluj-Napoca.

Expoziția va avea o continuare la Galeria Wilkinson din Londra unde gravurile, ascunse acum privirii, vor fi expuse.

Frescele Mănăstirii Argeșului

“Privilegiul de a avea aproape toate aceste mărturii și grija că nu vă vom putea convinge că vă aparțin au fost motoarele care ne-au purtat pe drumul lung al acestui proiect. Aș vrea să cred că întâlnirea din acest an a frescelor cu publicul le va ajuta să supraviețuiască încă 500 de ani.” – Emanuela Cernea, conservator, curator al expoziției.

Muzeul Național de Artă al României pregătește pentru luna decembrie expoziția-eveniment Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului (foto 2-6), care prezintă, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat până astăzi din ansamblul decorației murale al bisericii Mănăstirii Argeșului.

Atribuite zugravului Dobromir din Târgoviște (ante 1526), frescele au fost extrase din biserică la sfârșitul secolului al XIX-lea, în contextul restaurării coordonate de arhitectul francez André Lecomte du Noüy.

Expoziția documentează epopeea acestor 31 de fragmente de pictură murală, aflate la capătul unui îndelungat proces de restaurare realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu și lect. univ. dr. Romeo Gheorghiță.

Alături de aceștia, conservatori, curatori, arhitecți, artiști multimedia și specialiști în educație muzeală și-au conjugat eforturile pentru găsirea formulei adecvate de prezentare a acestui prețios tezaur de artă veche românească din epoca lui Neagoe Basarab, într-o scenografie inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeșului ca șantier fără sfârșit (proiect semnat de AbruptArhitectura – arh. Cristina Constantin, arh. Mirela Vlăduță și arh. Cosmin Pavel).

Cercetarea ce a stat la baza expoziției este optim valorificată prin recursul la tehnologii multimediale integrate sub forma unei reconstituiri virtuale 3D a pozițiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor, a unui film de prezentare a intervențiilor de restaurare și a unei aplicații interactive care permite vizionarea cópiilor după tablourile votive realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu în 1860.