De la gotic la abstract: Stefan Sevastre

Faza actuala a picturii lui Stefan Sevastre (n. 28 septembrie 1926; absolvent al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, promotia 1951 avandu-i ca profesori pe Jean Al. Steriadi, Al. Ciucurencu, si M.H. Maxy) isi are radacinile in curentul existent in arta romaneasca a anilor ’60. Pornind, ca multi colegi de generatie, de la o tematica politizata, dar abordand in egala masura peisajul si natura statica, discursul sau plastic se concentreaza treptat in zona abstractiei geometrice. Demersul sau se plaseaza in coerenta generala a valului de artisti care, in pictura, sculptura ori arte decorative, incearca si izbutesc in anii ’60 – in ciuda timpurilor – o modernizare a limbajului, sustragandu-se prin varii cai intentiilor dominatoare ale politicului. Inspiratia vine din reinterogarea traditiei, din resuscitarea folclorului. Artisti precum George Apostu, Gheorghe Iliescu-Calinesti, Ovidiu Maitec, Ioana Kassargian initiaza interpretari ale fondului cultural autohton dintr-o perspectiva actuala, modernista, tendinta ce atinge si domeniul picturii, vizibila in sintetismul picturii lui Pacea, in formele epurate ale Gabrielei Patulea Dragut etc. Pictura lui Stefan Sevastre paraseste repede acest raport duplicitar cu politicul – sesizabil la nivelul subiectului in lucrari precum Portret de sudor, Recolta etc. Era un “produs” al contextului? In parte, da. Insa geometria, epurarea formala nu au constituit alegeri conjuncturale, chiar daca vremurile deschideau spre o atare zona. In 1965, evocand in revista Arta cateva impresii legate de sculptura gotica germana, isi afirma afinitatile estetice, propensiunea pentru sobrietate, claritate formala: “preferintele mele in sculptura – spunea el – s-au indreptat spre acel gotic mai apropiat de puritatea artei romanice, ma refer la goticul in care se simte prezenta sobra a blocului”. Purismul anilor ’60 avea sa fie o solutie intermediara in demersul sau de abstractizare. In ciuda traseului pe care il parcurge opera sa, situarea in severitatea armonica a geometriei, pictura domnului Sevastre, prin indelung cultivata sa rigoare, refuza sa devina o arta a ambientalului.