De la light art la lumina cositorului/ de Ziarul de duminică

Realitate și reflecție

Pornind de la Alegoria Peșterii din Republica lui Plato, artistul german Misha Kuball prezintă o serie de instalații (Plato’s Mirror, 7-25 martie la Muzeul Național de Artă Contemporană, foto 1-3), surprinzător de simple în alcătuirea lor tehnică (proiectoare, folie argintată, fotografii și secvențe video) care încearcă să creeze spații analoage celui din faimoasă peșteră platoniciană. În același timp, artistul propune o revizitare a clasicei conexiuni dintre metafora luminii și ideea de iluminare.

“În aceasta alegorie, Platon creionează o distincție clară între doua forme ale realității: realitatea lumii vizibile și realitatea (adevărată) a ideilor. Această diferențiere între o realitate «falsă» a apariției și o realitate «autentică», accesibilă numai celor iluminați, a avut un impact puternic nu doar asupra creștinismului, dar și asupra întregii filosofii a Renașterii. Fără alegoria lui Platon, nici catedralele gotice caracterizate prin simbolistica luminii și nici pictura, sculptura și arhitectura caracteristice Renașterii mature nu ar fi fost posibile.
Ca artist, Mischa Kuball se implică în analizarea fenomenului luminii, alegoria devenind la un moment dat, prin forța lucrurilor, o tema majoră în opera sa. El traduce relațiile complexe dintre sursa de lumină, reflecție, siluete și reprezentare în stagii de transformare aparent interminabile ale realității, constituite ca realitatea propriei sale reflecții și vice versa”. (Leonhard Emmerling)

Mischa Kuball (n.1959), trăiește și lucrează în Düsseldorf. Din octombrie 2007, este șeful catedrei de artă media, holografie și light art la Kunsthochschule für Medien Koln.

Argintăria clasei de mijloc

Până în data de 25 martie mai poate fi vizitată, în spațiul Muzeului Național de Artă al României, expoziția “Arta cositorului în colecțiile MNAR” (foto 4-5). Aceasta este însoțită de un catalog ce repertoriază întreaga colecție de obiecte din cositor a Muzeului Național de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meșterilor și atelierelor.

Selecția conține circa 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secțiilor de Artă Veche Românească și de Artă Decorativă ale MNAR – piese laice și religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI – XX în ateliere din Transilvania, dar și în centre europene din spațiul german, elvețian, din Boemia sau Silezia. Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare și constituiau apanajul micii aristocrații, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate “argintăria” clasei de mijloc a societății. Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcționale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental. Breslele au jucat un rol determinant în organizarea și perfecționarea meșteșugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, și marcarea obiectelor. Fiecare meșter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.

Pentru specialiști, mărcile constituie elemente esențiale în identificarea nu doar a meșterului și a centrului de producție, ci și a calității materiei prime folosite.

În expoziție sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecție: pocale și căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme și utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeșnice, statuete etc.

Prin formă, decor și ornamentație, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri și tendințe artistice, de la goticul târziu, la Renașterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producția de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.

Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziție se numără talerul gravat datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meșterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental “Învierea” din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.

Alte categorii de piese remarcabile sunt: cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI – XVII, talerele de nuntă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriți, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum și piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive bahice.