De teama concurentei, bancherii evita majorarile de dobanzi

Dobanzile medii la creditele in lei s-au situat in luna iulie la nivelul de 13%, respectiv cu 1,2 puncte procentuale mai jos decat in martie, desi BNR a majorat in iunie dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte, pana la 8,75%. La creditele in euro, dobanda medie pentru clientii persoane fizice a fost de 8,6% pe an, in scadere cu jumatate de punct fata de martie, potrivit datelor bancii centrale.
Cu alte cuvinte, concurenta de pe piata a ajuns in sfarsit sa dicteze evolutia dobanzilor la credite, fie in lei, fie in euro, reusind sa neutralizeze in buna masura politica restrictiva a bancii centrale.
Bancile mici si mijlocii continua sa dea tonul cresterii accesibilitatii creditelor, fie prin reduceri de dobanda, fie prin majorarea plafoanelor de creditare si a scadentelor maxime, dar si banci dintre cele mari intra in concursul dobanzilor atractive.
Ba chiar se intampla ca banci mari sa imite pur si simplu banci mici, cel mai recent fiind exemplul creditelor in franci elvetieni.
Prin amplificarea restrictiilor monetare, BNR impinge insa bancile comerciale spre situatia ingrata ca dupa ce au lansat produse de creditare la dobanzi scazute, sa le majoreze din mers dupa numai cateva luni, cu riscul ca unii clienti sa aiba dificultati la rambursare.
Din cauza practicii extinse a creditelor cu dobanda variabila, masurile BNR pot ajunge sa afecteze direct calitatea portofoliilor de credite.
Cel putin pana in prezent, majoritatea bancilor s-au straduit sa absoarba costul suplimentar generat de masurile BNR sau sa-l transfere doar in mica masura clientilor. Cele care l-au transferat au facut-o pe tacute, fiind evident ca impactul asupra clientelei nu este deloc favorabil imaginii bancii pe piata.
Cele mai vulnerabile sunt creditele cu dobanda variabila, unde majorarile afecteaza si imprumuturi in derulare. Anul trecut, cand dobanzile erau pe un trend de scadere rapida, bancile au ezitat sa ajusteze costul creditelor aflate in derulare. Majoritatea jucatorilor au preferat atunci sa anunte lansarea unor produse “noi”, la costuri mai mici. Practica se mentine si in prezent.
BRD a facut o concesie, aplicand noua dobanda, de 13,9% pe an, doar pentru creditele noi, in timp ce la cele in sold a pastrat nivelul de 12,9% pe an. In paralel, banca a redus perioada maxima de rambursare a acestui credit de la 10 la 7 ani.
Cand vine vorba de majorari, bancile sunt mai discrete in a le face cunoscute: acestea sunt evidentiate doar in extrasele de cont pe care clientii le primesc si in materialele de informare.
Majorarea dobanzilor ridica insa problema clientilor care, la momentul obtinerii imprumutului, se aflau la limita capacitatii de indatorare. In cazul unei scumpiri a creditului, care inseamna cresterea ratei, acestia depasesc limita maxima a gradului de indatorare prevazut de BNR.
Inca de anii trecuti, bancile ofereau credite la dobanzi mai mici, in cadrul unor oferte promotionale. Aceste dobanzi sunt insa variabile, astfel ca dupa terminarea promotiei, ar putea fi afectate de o majorare. Mai nou, bancile au lansat moda creditelor ipotecare cu dobanda foarte atractiva – insa pretul oferit este fix numai in primul an. Ulterior, dobanda se ajusteaza la “conditiile pietei”, ceea ce poate presupune o crestere sensibila. Bancile spun insa ca nu sunt obligate sa reevalueze capacitatea de indatorare a clientului pe perioada derularii creditului decat daca apar probleme la rambursare.