De un etcetera atârnă 640 mil. euro. Decide Crinuța Dumitrean

De câteva zile, toată România dezbate alegerile din PD-L și criza economică, dar în subteranele puterii o miză uriașă se joacă în această perioadă, iar despre personajele-cheie nu vorbește nimeni. Este vorba de cine intră în față și cine rămâne la coadă pentru a primi acțiuni la Fondul Proprietatea ca despăgubiri pentru naționalizările de dinainte de ’90.

Personajul-cheie este doamna Crinuța Dumitrean, președinta Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP). Ea decide în prezent, împreună cu cei trei vicepreședinți ai ANRP, cine și când va primi acțiuni la Fondul Proprietatea (FP) din pachetul tot mai mic pe care-l deține statul. Conducerea ANRP este numită pe criterii politice, majoritatea membrilor fiind apropiați ai unor importanți lideri din PD-L, principalul partid de la guvernare.

Rolul lor a devenit mult mai important de săptămâna trecută, când Guvernul a adoptat o hotărâre la care nu se aștepta nimeni și care modifică modul de acordare a acțiunilor, lăsând la latitudinea ANRP cine va primi cu prioritate acțiuni la FP.

În actul guvernamental se spune că “în cazuri temeinic motivate (cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, …)” ANRP va putea emite cu prioritate titluri de conversie (decizia pe baza căreia posesorii de titluri de despăgubire primesc acțiuni la Fondul Proprietatea).

Ministerul Finanțelor mai deține în acest moment puțin peste 36% din acțiunile Fondului Proprietatea, evaluate pe Bursă în prezent la circa 640 de milioane de euro. Valoarea reală a acestor acțiuni este însă de peste două ori mai mare (de circa 1,46 mld. euro) dacă se ia în calcul valoarea activelor fondului, evaluate la peste 4 mld. euro la finele lunii aprilie.

Crinuța Dumitrean a fost numită la conducerea ANRP la începutul lui 2009 de către premierul Emil Boc, funcția oferindu-i rang de secretar de stat.

Ea a venit de la Bistrița, pe filiera lui Ioan Oltean, care a fost ales duminică în funcția de secretar general al PD-L, devenind astfel al doilea om din partid.

Licențiată în economie și drept, ea a finalizat în 2009 un doctorat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj în doctrine economice.

Vicepreședinții ANRP sunt Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu și Cristian Sebastian Mihai.

Teodorescu, 46 de ani, a fost vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare (ANSVSA) în 2009 și președinte al Autorității pentru Protecția Consumatorilor (APC) între 2005 și 2007. El este membru al PD-L Argeș, organizație condusă până de curând de Cristian Boureanu.

Cristian Sebastian Mihai, 41 de ani, a fost numit în funcție în luna martie 2011. El a fost, în perioada 2005-2011, consilier și apoi director al direcției juridice din Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Potrivit relatărilor din presă, el ar fi un apropiat al Elenei Udrea, ministrul dezvoltării și turismului și vicepreședinte al PD-L, și al soțului acesteia, Dorin Cocoș.

Cel mai vechi vicepreședinte al ANRP este Remus Baciu, 36 de ani, care a fost numit în 2005 de fostul primministru Călin Popescu-Tăriceanu. De altfel, el a fost consilier al lui Tăriceanu și secretar de stat la cancelaria primului-ministru în perioada 2004-2005, anterior numirii la ANRP. Tăriceanu este cel care a semnat actul prin care a fost înființat Fondul Proprietatea.

Baciu a fost și consilier personal al ministrului sănătății în perioada 2001-2003, iar în 2007 a fost trimis în judecată alături de alte trei persoane într-un dosar legat de achiziția de către Ministerul Sănătății de sterilete la prețuri de 30 de ori mai mari decât cele din import. În noiembrie 2009 Curtea de Apel București a decis achitarea celor patru.

Subiectul a ajuns și în atenția lui Emil Boc, care s-a interesat în ultima ședință de guvern despre situația juridică a lui Baciu și despre cine l-a numit pe acesta în conducerea ANRP, potrivit Mediafax.

De altfel, mai mulți foști șefi de autorități, secretari de stat, consilieri de prim-miniștri sau miniștri, indiferent de culoarea lor politică, au ajuns în funcții cheie la Fondul Proprietatea în ultimii ani, ceea ce arată uriașa miză transpartinică pe care o reprezintă acest fond. Este cazul lui Ionuț Popescu, fost consilier al premierului Emil Boc, care a fost director general al FP în perioada ianuarie-septembrie 2010. Fost ministru de finanțe, Popescu deținea și un pachet semnificativ de acțiuni FP.

Un alt exemplu este Monica Maurer, fost consilier al lui Adriean Videanu când acesta era ministru al economiei. Ea a fost membru al Consiliului de Supraveghere al FP din septembrie 2010 până în aprilie 2011.

Mircea Ursache, un lider important al PSD, fost președinte al AVAS, a condus Consiliul de Supraveghere al FP în 2009.

Anca Opre, consiliera personală a lui Mircea Geoană (PSD), a fost și ea pentru scurt timp la conducerea ANRP la începutul lui 2009, când PSD era la guvernare alături de PD-L. Ea a înlocuit-o atunci pe Ingrid Zaarour, prima președintă a ANRP, numită de liberali.

ANRP a primit atribuții sporite din partea Guvernului

Cei patru șefi de la ANRP au un rol esențial în derularea procesului de despăgubire în perioada următoare, ei putând decide cine și când va primi acțiuni la Fondul Proprietatea.

Discuția privind reluarea de la 2 mai a acordării de despăgubiri în acțiuni FP deținătorilor de titluri de despăgubire emise de ANRP a declanșat fierbere pe Bursă, unde acțiunile FP au oscilat puternic în ultimele două săptămâni, dar și în Guvern, unde au fost discuții aprinse săptămâna trecută pe marginea acestui subiect.

Joi, 28 aprilie, ANRP a răspuns unei solicitări a ZF, anunțând că începând cu data de 2 mai ar fi urmat să decidă eliberarea a circa 1,48 mld. acțiuni FP, reprezentând 10,7% din capitalul fondului (pe baza cererilor de opțiune în acțiuni realizate în perioada 11 ianuarie – 15 aprilie) din portofoliul Ministerului Finanțelor către posesorii de titluri de despăgubire care au optat pentru despăgubirea în acțiuni.

Posesorii de titluri de despăgubire sunt fie foști proprietari ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist, dar mai ales speculatori care au cumpărat dosarele de la proprietarii inițiali la prețuri cu mult mai mici decât valoarea acestora.

Aceste acțiuni ar fi devenit implicit disponibile la vânzare pe Bursă, astfel că piața a reacționat negativ după publicarea informației, iar prețul acțiunilor FP a scăzut cu 7% în trei ședințe după publicarea informației.

În realitate, însă, până joi, 12 mai, ANRP nu a emis niciun titlu de conversie, fapt confirmat de Depozitarul Central, care ține evidența acționarilor Fondului Proprietatea.

Evoluția acțiunilor a atras însă atenția Guvernului, care a convocat-o pe președinta ANRP la ședința de miercurea trecută, în care s-a discutat despre o posibilă amânare a eliberării acțiunilor până spre sfârșitul lunii iunie, pentru a nu se pune presiune pe prețul acțiunilor la Bursă, potrivit informațiilor publicate de Mediafax.

Tot miercuri Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se modifică modul de acordare a despăgubirilor în acțiuni. Astfel, dacă până acum ANRP emitea decizii de împroprietărire cu acțiuni (titluri de conversie) în ordinea în care titularii de titluri de despăgubire depuneau cererile de opțiune, acum, ANRP va putea emite cu prioritate titluri de despăgubire, în anumite condiții.

“În cazuri excepționale, temeinic motivate (cazuri medicale, cazuri sociale etc., dovedite prin înscrisuri, distorsionarea pieței în ceea ce privește tranzacționarea prețului acțiunilor Fondului Proprietatea, prin scăderea prețului de piață al acestora, de natură de a pune în pericol procesul de despăgubire), Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților va putea emite cu prioritate titluri de plată și/sau titluri de conversie”, se menționează în hotărârea de guvern publicată joi în Monitorul Oficial.

Reprezentanții ANRP au precizat că această completare oferă posibilitatea emiterii eșalonate a titlurilor de conversie aferente dosarelor cu cereri de opțiune, depuse în perioada 11 ianuarie – 29 aprilie 2011 (perioada în care emiterea titlurilor de conversie a fost suspendată).

“În situația în care titlurile de conversie aferente dosarelor de opțiune depuse în perioada sus-menționată ar fi fost transmise către Depozitarul Central într-un termen foarte scurt, exista posibilitatea distorsionării pieței de capital. Scăderea prețului de piață al acțiunilor Fondului Proprietatea ar fi putut avea efecte negative asupra procesului de acordare a despăgubirilor cuvenite foștilor proprietari ai imobilelor naționalizate”, se arată într-un comunicat emis joi de ANRP.

Apariția acestei informații a determinat o revenire semnificativă a acțiunilor FP în ședințele de joi și vineri.

Miza jocului: cine mai primește acțiuni la FP pe ultima sută de metri

Marea problemă a Guvernului este în acest moment că pachetul de acțiuni pe care-l deține la Fondul Proprietatea se micșorează tot mai repede, iar procesul de despăgubire este departe de a se fi încheiat, la ANRP fiind înregistrate zeci de mii de dosare din partea unor persoane care solicită despăgubiri.

Tot ANRP are și rolul de a stabili nivelul despăgubirilor cuvenite fiecărui titular de dosar, emite titluri de despăgubire, pe baza cărora se poate opta pentru despăgubiri în acțiuni ale Fondului Proprietatea sau pentru despăgubiri în numerar (în limita a 500.000 de lei).

Despăgubirile în numerar au fost suspendate însă de Guvern în iunie 2010, pe o perioadă de doi ani, ceea ce a pus presiune și mai mare pe despăgubirile în acțiuni, singura soluție rămasă disponibilă.

Problema este legată și de prețul acțiunilor FP pe Bursă, care este în prezent mult sub valoarea nominală de 1 leu. Până la listarea fondului (pe 25 ianuarie) despăgubirile în acțiuni se realizau la prețul de 1 leu pe acțiune. Astfel, la un titlu de despăgubire de 1 milion de lei posesorul primea 1 milion de acțiuni FP.

De la 2 mai conversia se realizează la prețul mediu de pe Bursă din ultimele 60 de ședințe, care este afișat zilnic pe site-ul bursei. Ieri prețul era de circa 0,585 lei. La acest preț unui titlu de despăgubire de 1 milion de lei îi corespund 1,7 milioane de acțiuni FP, deci statul trebuie să cedeze mai multe acțiuni pentru a acoperi aceeași valoare. În aceste condiții, pachetul statului s-ar putea epuiza mult mai repede, înainte ca toate persoanele îndreptățite să primească acțiuni.

Reprezentanții Guvernului nu au spus până acum ce se va întâmpla când statul termină acțiunile la FP.

Printre cei care dețin titluri de despăgubire și au de luat acțiuni la FP se numără și persoane cu puternice legături la vârful Guvernului și al PD-L, potrivit unor informații din piață, care nu au fost confirmate public, întrucât ANRP nu face publică identitatea celor care dețin astfel de titluri.

De la începutul lui 2009 ANRP a emis titluri de conversie pentru circa 5 miliarde de acțiuni FP (36% din acțiuni), care au trecut din proprietatea Ministerului Finanțelor la proprietarii de titluri de despăgubire, însă procesul a fost mai accelerat anul trecut, când s-au eliberat 3,5 mld. acțiuni, față de 1,5 mld. acțiuni în 2009. O parte dintre cei care au primit acțiuni sunt apropiați ai puterii, care au cumpărat dosare de la foștii proprietari și au reușit să treacă mai ușor prin hățișul birocratic de la ANRP, primind acțiunile înainte de listarea fondului. Unii și-au vândut acțiunile după listare, marcând profituri semnificative, și au cumpărat noi dosare în speranța că vor primi din nou acțiuni, potrivit informațiilor care circulă în piață.

Pe de altă parte, foștii proprietari care au fost deposedați de active de către regimul comunist, pentru care a fost creat fondul, mulți dintre ei persoane în vârstă, se uită acum cum prețul acțiunilor FP scade pe Bursă, neputând recupera decât o parte din ceea ce li s-a promis. Proprietarii de drept, care nu și-au vândut nici dosarele și nici acțiunile, sperând că odată cu preluarea administrării fondului de către americanii de la Franklin Templeton și listarea la Bursă vor primi un preț corect pentru acțiuni, au pierdut peste 40% încă de la listare, acțiunile tranzacționându-se în ultimele luni în jurul valorii de 0,6 lei, cu 40% sub prețul de 1 leu la care le-au primit.

Acel etcetera din hotărârea de guvern înseamnă practic că ANRP poate decide arbitrar pe baza căror criterii va emite cu prioritate titluri de conversie.

Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că “textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce”