De unde vine valuta care inunda piata?

In Romania sunt intrari masive de valuta, si nu doar prin investitii directe.
De de unde vine toata aceasta valuta si cat de repede se poate inversa fluxul de intrari? Stie BNR care sunt toate sursele de provenienta a surplusului extraordinar de valuta de pe piata romaneasca? Daca nu stii de unde vin banii, nu poti contracara eventualele iesiri ulterioare bruste, care se reflecta in cursul de schimb. Daca BNR nu stie acum toate sursele, ce se va intampla din 2004, cand dolarii vor circula fara granita?
Numai intrarile din transferuri curente, majoritatea bani trimisi de romanii din ce in ce mai numerosi care lucreaza in strainatate, au insumat aproape un miliard de dolari in perioada ianuarie-august si se indreapta spre 1,5 miliarde pana la sfarsitul anului.
Surplusul aproape constant de pe piata valutara interbancara a facut ca Banca Nationala sa fie nevoita sa cumpere suma record de aproape 1,7 miliarde de dolari de la inceputul anului (300 mil.$ numai in octombrie).
Astfel a reusit sa impiedice o apreciere nominala importanta a leului, pentru ca de depreciere nu prea a fost vorba pana acum cateva saptamani. Din cauza execedentului din piata, deprecierea leului devine din ce in ce mai scumpa pentru BNR.
“Economia absoarbe prea incet aceste intrari de valuta”, spune economistul-sef al BNR Valentin Lazea.
Potrivit analistilor, o parte importanta din surplusul de valuta de pe piata vine din directia caselor de schimb, surplus pe care Banca Nationala il vede, dar care nu apare in datele de piata raportate zilnic.
In lunile de vara, de exemplu, Banca Comerciala Romana (BCR) anunta zilnic cumparari nete prin casele de schimb in jur de 5 milioane de dolari.  Adaugand BRD-SocGen si Raiffeisen care au si ele retele destul de dezvoltate, se ajungea pana la 10 milioane zilnic, adica un suplus in piata de 100-200 milioane lunar (in 20 zile lucratoare).
O parte din banii cumparati de banci de la persoane fizice provin din transferurile din strainatate prin sistemul de plati Western Union, care a adus in Romania numai anul acesta aproape 600 milioane de dolari.
Dar cat din intrarile totale de valuta pot fi considerate capitaluri speculative, pe termen scurt, care pot crea dezechilibre in cazul retragerilor in masa?
“Mai putin de o treime din contul de capital ar putea fi perceputa drept capitaluri speculative si aceasta luand in calcul raul cel mai rau”, afirma Valentin Lazea.
Pe primele opt luni ale anului contul de capital a inregistrat un sold pozitiv de 806 milioane de dolari.
In acelasi timp, erorile si omisiunile prin care se inchide balanta de plati se ridicau la 131 milioane de dolari.
Lazea spune ca este putin probabil ca Romania sa fi atras intrari speculative pe lei, in conditiile in care rata dobanzii la lei a scazut mai repede decat inflatia, diminuand atractivitatea plasamentelor in lei. 
Surplusul mare de valuta de pe piata interbancara isi are insa sursa si in ieftinirea creditului in valuta comparativ cu creditul in lei. “Mare parte din sumele imprumutate in valuta probabil au fost vandute in piata contra lei, pentru ca era logic sa te imprumuti in valuta si sa plasezi in lei”, spune un dealer.
“In mod cert o parte din intrarile de valuta o constituie capitalurile speculative, pe termen scurt. Din pacate nu exista nici un fel de monitorizare a acestora, asa ca este greu de facut estimari. Intrebarea esentiala este cat de mari sunt intrarile de capitaluri pe termen scurt”, afirma un analist financiar.
O explicatie pentru afluxul de valuta ar putea veni si din zona fiscala: exportatorii vor beneficia de actualul impozit pe profit de 6% doar pana la 31 decembrie, dupa care nivelul se va dubla. Aceasta ii face sa aduca acum valuta in tara, avand in vedere ca numai pentru veniturile incasate in bancile romanesti se aplica impozitul preferential.
“Chiar si numai intrarile oficiale cereau un efort important de sterilizare. Sarcina de sterilizare nu poate fi impinsa prea departe. Este clar ca BNR joaca acum intr-o marja foarte ingusta”, a declarat analistul financiar Aurelian Dochia.
El spune ca prea multe nu se pot face, mai ales ca nu mai e mult pana la sfarsitul anului.
“Probabil ca BNR nu va mai reusi sa atinga nivelul de apreciere reala a leului de 3-4%. Costul nu va mai putea fi justificat, iar in cazul unor interventii prea puternice piata ar deveni artificiala”, afirma Dochia.