Decizia CCR privind referendumul, așteptată marți

Curtea Constituțională ar putea pune capăt, marți, după o așteptare de aproape două luni, actualei crize politice, prin luarea unei decizii în legătură cu referendumul de demitere a șefului statului.

O decizie, indiferent care, nu pare însă o certitudine, în condițiile în care hotărârea trebuie luată cu cel puțin șase voturi din nouă, iar ședințele de până acum ale Curții au adus în discuție realizarea unei astfel de majorități.

Rămâne de văzut dacă datele trimise luni de Guvern sunt suficiente și folositoare Curții și dacă aceasta este capabilă să își asume o hotărâre fără echivoc.

De altfel, premierul Victor Ponta a declarat că își dorește foarte mult ca, marți, Curtea Constituțională să ia o decizie “albă, neagră, validare, invalidare”, dar să o ia neapărat, el subliniind faptul că orice amânare a luării unei decizii ar însemna de fapt prelungirea instabilității politice.

Curtea Constituțională va analiza, în ședința de marți, datele trimise de Guvern privind listele electorale permanente, fiind așteptată o decizie a judecătorilor constituționali referitoare la valabilitatea referendumului pentru demiterea președintelui, o soluție urmând să fie luată cu o majoritate de două treimi.

Discuțiile au loc în 21 august după ce judecătorii CC au decis devansarea termenului stabilit inițial pentru 31 august, în urma unei solicitări a președintelui suspendat, Traian Băsescu. Schimbarea termenului a fost motivată de instabilitatea politică și impactul asupra economiei.

Astfel, Curtea Constituțională a solicitat Guvernului să comunice până la 21 august listele electorale permanente actualizate până la 10 iulie. CC a invocat în solicitare textele legale potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că a trimis Curții Constituționale o adresă cu informațiile primite de la Ministerul Administrației și Internelor, care nu sunt listele electorale permanente, pentru că Guvernul nu are aceste liste, care sunt la Parchet.

Victor Ponta a precizat că, din datele primite de la MAI și MAE și transmise Curții Constituționale, 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, 512.379 aveau actele de identitate expirate și nu le-au reînnoit până în ziua votului, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate, din care nu se știe exact numărul minorilor.

Premierul a spus că în cazul cetățenilor cu cărți de identitate expirate se aplică Legea 370/2004, indicată de CC, care prevede că listele electorale permanente conțin seria și numărul actului de identitate.

Legea 370/2004 prevede, la articolul 5, alineatul 3, că listele electorale permanente cuprind, în ordinea numerelor imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, CNP, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate.

“Curtea va decide. Noi le punem la dispoziție cifrele – câți sunt, cum sunt. Cum interpretează Curtea, nu vă pot anticipa în niciun fel”, a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a adăugat că, în cazul în care CC invalidează referendumul, singura soluție constituțională este întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, “la masa bucatelor”, precizând că el nu va mai încerca un dialog cu actualul președinte suspendat pentru că este “pățit”.

“Dacă mâine, șase dintre judecătorii CC decid să invalideze referendumul nu există decât o singură soluție constituțională, chiar dacă este o soluție nedreaptă pentru majoritatea absolută a românilor, pentru 8,5 milioane de români, și anume domnul Băsescu se întoarce la masa verde, cum a zis că nu vrea, se întoarce la masa verde, la masa bucatelor de la Cotroceni. Altă soluție nu există”, a spus Victor Ponta.

El a menționat că nu face speculații referitoare la o eventuală decizie a CC luată cu cinci la patru, precizând că legea cere un vot de șase la trei, în condiții de cvorum.

“Nu facem speculații. O să avem comunicarea Curții. E șase la trei pentru invalidare? Sigur. Se întrunește Parlamentul, se citește decizia și se publică în Monitorul Oficial”, a spus Ponta.

Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat, luni seară, că CC va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente, precizând însă în cazul includerii românilor din străinătate în cvorumul de la referendum că “toate legile lasă loc de interpretări”.

Zegrean a precizat, la întrebarea jurnaliștilor, că judecătorii vor lua în calcul răspunsul Guvernului, însă a refuzat să răspundă dacă românii din străinătate trebuie incluși în cvorumul de la referendum.

“Mâine (marți, n.r.) vă lămurim cu toate, sper”, a mai susținut Zegrean.

Parchetul instanței supreme a transmis în 9 august Curții Constituționale că poate să pună la dispoziție listele electorale permanente și listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor, în original, folosite la referendum, precizând că CC nu a formulat solicitări în acest sens. Parchetul ICCJ are toată baza de date cu cetățenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CC, AEP, Direcția pentru Evidența Persoanelor, BEC, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală de Pașapoarte.

Documentele cu rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie privind demiterea președintelui au ajuns în 1 august de la Biroul Electoral Central la Curtea Constituțională.

Cu toate acestea, listele pe baza cărora s-a votat la referendumul din 29 iulie, dar și numărul votanților luați în calcul pentru cvorum sunt încă o mare necunoscută, chiar și după invocarea de către CC a definiției listelor permanente din Legea alegerilor prezidențiale.

Curtea a menținut, în urma dezbaterilor de marți, aceeași formulare tehnică din decizia anterioară: listele permanente trebuie actualizate de către Guvern prin referință la articolul 2, alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea președintelui, dar și la art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.

Mai precis, CC a făcut trimitere la prevederile din Legea alegerilor prezidențiale, actualizată prin Ordonanța de Urgență 95/2009, unde listele electorale permanente se definesc astfel: “listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”.

Totodată, articolul 17 din Legea 3/2000, Legea referendumului, prevede că operațiunile pentru desfășurarea referendumului au loc pe baza copiilor de pe listele electorale permanente și a celorlalte liste electorale prevăzute de lege și că reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului. Modul de întocmire a listelor electorale permanente care nu se regăsește explicit în Legea referendumului, ci prin trimitere la Legea alegerilor parlamentare și locale.

Fie că este luată în calcul Legea alegerilor parlamentare, fie că este vorba despre prevederile similare din Legea alegerilor prezidențiale, listele permanente includ alegătorii cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pentru care se întocmesc listele respective. Pentru alte categorii de votanți sunt menționate explicit listele electorale suplimentare.

Prevederea la care a făcut trimitere Curtea Constituțională, respectiv articolul 2, alin.1 lit.c) din Legea alegerilor prezidențiale, este de fapt forma în care a fost modificată prin Ordonanța de Urgență 95 din 2009, emisă de Guvernul Boc. Aceasta a fost, însă, semnalată la acea dată de Consiliul Legislativ ca nefiind în concordanță cu prevederile Constituției din articolul 81, aliniatul 2, unde se precizează în privința alegerii președintelui că “este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale”.

“Semnalăm că textul nu respectă dispozițiile ar 81, alin 2 din Constituție, care se referă la liste electorale, nu la liste electorale permanente. Propunem, de aceea, modificarea corespunzătoare a textului”, se arăta în avizul Consiliului Legislativ nr 992, din 31.08.2009. Observația nu a fost însă operată în textul legii la momentul adoptării în Parlament a Ordonanței de Urgență.

De altfel, aceasta ar fi singura referire la listele electorale permanente care face posibilă o eventuală interpretare potrivit căreia în listele permanente ar putea fi incluși toți cetățenii români cu drept de vot, inclusiv cei cu domiciliul stabil în străinătate.

Celelalte reglementări în materia listelor electorale permanente din legile care privesc alegerile parlamentare, alegerile locale, sau europarlamentarele fac referire la includerea în aceste liste a cetățenilor români cu domiciliul în România.

Inclusiv Legea alegerilor prezidențiale, modificată de OUG 95/2009, reglementează modul în care se constituie listele electorale permanente, făcând referire la cetățenii cu domiciliul în România. Concret, articolul 9 al legii prevede că listele electorale permanente cuprind “toți cetățenii care domiciliază în comuna, orașul sau municipiul pentru care au fost întocmite”. “Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate”, se mai arată în Legea alegerilor prezidențiale.

În același timp, în procedura privind realizarea listelor electorale permanente sunt implicați primarii, secretarii unităților administrativ-teritoriale și șeful serviciului public comunitar de la nivelul județului.

Participarea la referendumul din 29 iulie a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu și 11,15% s-au pronunțat împotrivă, potrivit rezultatelor finale anunțate în 1 august de Biroul Electoral Central.

Din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, de 18.292.464, au participat la referendum 8.459.053, reprezentând 46,24%. Din aceștia, 7.403.836 (87,52%) persoane au votat “Da”, 943.375 (11,15%) au votat “Nu”, iar 111.842 (1,32%) au fost voturi nule.

Listele electorale permanente sunt documentele în baza cărora Biroul Electoral Central constată îndeplinirea condiției pentru validarea referendumului, potrivit Legii referendumului. Mai precis, listele permanente centralizate la nivel național cuprind numărul total al alegătorilor în funcție de care se stabilește dacă în urma votării s-au prezentat la urne 50% plus unu dintre alegători, condiție pentru validarea scrutinului.

Astfel, doar listele permanente prezintă numărul alegătorilor la care se raportează inclusiv Curtea Constituțională pentru a decide valabilitatea referendumului. În caz contrar, contabilizarea celor de pe listele suplimentare ar putea însemna numărarea de două ori a unor alegători care figurează și pe listele permanente.

Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii privind valabilitatea referendumului, după ce, potrivit informațiilor transmise atunci, a primit “date contradictorii” privind listele electorale permanente și suplimentare.

Astfel, MAI a transmis Curții Constituționale două adrese, în prima, din 1 august, confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua, din 2 august, admițând că nu își poate asuma veridicitatea acesteia, iar competența de verificare a listelor revine Autorității Electorale Permanente (AEP).

În urma transmiterii acestor date, Parchetul instanței supreme îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliție Constantin Manoloiu, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor, și pe secretarul de stat Nicolae Căbulea, șeful Departamentului Ordine și Siguranță Publică din MAI. Totodată, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Camerei Deputaților avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administrației Victor Paul Dobre, care împreună cu secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curții Constituționale adresa prin care precizau că MAI nu-și poate asuma numărul de alegători.

Curtea Constituțională este instituția care validează sau invalidează rezultatele referendumului de demitere a președintelui României, prin hotărâre.

Validarea sau invalidarea referendumului depinde voturile a șase judecători ai Curții Constituționale, întrucât plenul CC decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilității rezultatului consultării directe a cetățenilor.

Potrivit alineatului 1 al articolului 46 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituțională poate cere informații de la autoritățile publice.

De regulă, pe sesizările obișnuite adresate, plenul Curții decide cu votul majorității judecătorilor Curții.

Hotărârea Curții Constituționale stabilește dacă a fost respectată procedura pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curții Constituționale se prezintă Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună”.