Deconstrucția cartierului Rahova/ de Daniel Nicolescu

Utopie și eșec urban

Între 30 mai și 1 iulie, Muzeul Național de Artă Contemporană, Foto Anexa (Calea MoȘilor 62-68)găzduiește expoziția “Rahova” (foto 1), a artistului ceh David Mozny. Acesta este un artist vizual care trăiește și lucrează în Brno, este profesor la universitatea Masaryk, facultatea de studii sociale, secția new media. Uneori, David este VJ în cluburile locale.Din 2000, de când a început să lucreze cu imagini generate pe computer, Mozny a vizitat în repetate rânduri Bucureștiul, munca de cercetare ducând la realizarea unuia din cele mai cunoscute proiecte ale sale, “Rahova.exe_test (2008)”. Proiectul se bazează pe înregistrările făcute în cartierul bucureștean Rahova – simbol al utopiei urbane și al eșecului în legătura cu trecutul socialist al țărilor din Europa Centrală și de Est. Video-ul realizat surprinde greșelile de producție de masă, de simulare, imitare a componentelor arhitecturii clasice și utilizarea lor bizară in arhitectura pre-fabricată din anii ’70. Prin deconstrucția digitală a imaginii, multiplicării și combinării părților ei, Mozny recreează realitatea socialistă a acestor locuințe și oferă privitorului o viziune onirică, în sos apocaliptic.

Turcii învață românește și celebrează diversitatea

Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul anunță terminarea primului modul al cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească pentru adulți – 15 februarie-15 iunie 2012, urmând ca acestea să se reia din toamnă.

Miercuri, 20 iunie a.c., de la ora 18.30, au fost decernate (foto 2), la sediul ICR Istanbul, într-o atmosferă festivă diplomele de competență lingvistică absolvenților cursului de limbă, cultură și civilizație românească de către directorul ICR Istanbul, Silvana Rachieru și prof. Andreea Vlad, filolog și membră a diasporei din Istanbul. În afara diplomelor oferite tuturor ceror care au îndeplinit criteriile de absolvire a cursului, au mai fost acordate câteva premii speciale cursanților cu activitatea cea mai intensă. La rândul lor, studenții au oferit câte o plachetă de mulțumire organizatorilor.

După ceremonie, absolvenții au fost invitați să ia parte la evenimentele organizate la Noaptea culturii europene – O noapte, 12 țări, sub egida EUNIC Turcia, program anual destinat celebrării diversității culturii europene.

Descântece de blues și cântice-n cerc la malul mării

Organizatorii Festivalului Freedom Jazz la Vama Veche (foto 3) au definitivat lista artiștilor români invitați să concerteze în cadrul evenimentului care va avea loc între 19-21 iulie. În cele trei zile de festival vom avea seri etno-jazz cu Corneliu Stroe & Balcanamera sau cu Romanian Power Trio Mihalache *Țăndarică* Horja. În premieră, Marius Mihalache va prezenta la Freedom Jazz Festival proiectul I like Romania. Tot în premieră, jazz contemporan explorând teme tradiționale într-o fuziune cu adevărat inedită: doi muzicieni cu personalități și cariere diferite, pianistul Raul Kusak și violoncelistul Adrian Naidin, prezintă un proiect original, secondați de Eugen Amarandei la contrabas și Gabriel Bălașa – percuție. Tradițional și de avangardă, “Cântice’n Cerc“, este unul dintre cele mai anticipate proiecte world-jazz ale începutului de an. Vom mai avea, la Vamă, experimente jazz cu Berti Barbera, Adi Tetrade Fusion Dynasty sau Marius Popp Quartet. Muzicuță și alte sunete pentru urechile fine cu Marcian Petrescu & Trenul de Noapte, care vor lansa în cadrul festivalului albumul Descântece de blues. Mike Godoroja & Blue Spiritvin cu blues de la începuturi, în sound acustic de kazoo, chitară slide și voce, dar vor prezenta la Vama Veche, în primă audiție, și câteva piese de pe noul album Hippie cu diamante. La 30 de ani după despărțire, veterani ai jazz-rock-ului românesc – trupa Basorelief – se va reuni pentru a le cânta iubitorilor de jazz din Vama Veche.

De la Cannes și Rotterdam la Cinema Studio

Azi, 29 iunie 2012, de la ora 20.00, la Cinema Studio vor fi proiectate trei scurtmetraje românești recente (foto 4), prezentate la edițiile din acest an ale festivalurile de film de la Cannes și Rotterdam: Orizont (scurtmetraj prezentat în secțiunea Semaine de la Critique, Cannes 2012), scenariul și regia Paul Negoescu, Tabăra din Răzoare (scurtmetraj prezentat în secțiunea Cinefondation, Cannes 2012), scenariul și regia Cristi Iftime și Chefu’ (Rotterdam International Film Festival 2012 – Spectrum Shorts, Rotterdam, – Vilnius International Film Festival – Kino Pavasaris 2012 – Competition, Vilnius – Indie Lisboa International Independent Film Festival, 2012, Lisabom * Onda Curta Award – Oberhausen International Short Film Festival 2012, Oberhausen, Germania), scenariul și regia Adrian Sitaru. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România și Cinema Studio.

Mălăele cântă la vioara lui Ingres

În acest week-end, Vintage Pub va fi gazda unei expoziții de caricaturi semnată Horațiu Mălăele (foto 5). Timp de 2 zile, mai precis pe 30 iunie și 1 iulie, cele mai reușite caricaturi autohtone își vor spune povestea pe Str Smârdan, Nr. 43 într-un mod comic, ironic, semnate de penelul inconfundabil al artistului. Iubitorii de frumos pot admiră o colecție de nuduri, grafică, caricatură, dar și de autoportrete.

Dacă vrei să aveți un weekend special, să aflați cum arată marile personalități românești în viziunea artistului, sunteți așteptați sâmbătă și duminică să vă inspiri, să vă amuzați sau să reflectați asupra prezentului dar și asupra trecutului în artă. Expoziția conține peste 20 de “carigrafii”, după cum le numește Horațiu Mălăele, ce au fost expuse la multe alte expoziții naționale și internaționale de grafică și pictură.

Arta românească – ecouri iberice

În Spania s-a desfășurat Festivalul Internațional de fotografie PhotoEspaña, în care artiștii români selecționați de curatorii festivalului au participat pentru a patra oară consecutiv, cu sprijinul ICR. Una dintre expozițiile din cadrul PhotoEspaña 2012 este cea a artistului român Ion Grigorescu (foto 6), “Cortinele democrației” curatoriată de Magda Radu, într-un spațiu central din Madrid, la Instituto Europeo de Diseño. Expoziția a fost vernisată pe 6 iunie anul acesta. Scriind despre PhotoEspaña, importantul cotidian El Mundo dedică un întreg articol artistului român, cu o fotografie reprodusă din expoziție. Se spune despre Ion Grigorescu că este “unul dintre cei mai importanți artiști conceptuali din România”, că “privește politicienii cu un pesimism total”, și, mai ales, că “este prezent în toată opera sa, mai mult decît prezent, artistul există el însuși în operă și se pune de-o parte sau de alta”. Jurnalista spaniolă Maria Jesus Hernandez vorbește despre “mai mult de patruzeci de ani de muncă, instantanee, picturi, fotograme… o operă care încearcă să dizolve arta în fluxul vieții cotidiene.” Articolul este în întregime laudativ, iar faptul că un articol despre PhotoEspana într-un ziar atât de mare este dedicat în întregime unui artist român poate fi considerat un succes important.Încă din primele zile de după vernisaj, știri și articole despre expoziția “Cortinele democrației” au apărut în zeci de publicații spaniole, pe suport tradițional sau electronice, iar una dintre lucrările semnate de Ion Grigorescu s-a aflat între primele trei imagini care au ilustrat ediția de anul acesta a întregului festival PhotoEspaña. S-a scris despre Ion Grigorescu ca despre un “mare artist cu un limbaj propriu, care rupe convențiile discursului despre memorie și identitate”, iar despre expoziție ca despre o “operă de artă în sine” prin felul în care au fost alese piesele, unele realizate special pentru această expoziție, altele anterioare, subiniindu-se tema recurentă a relației dintre individ și autoritatea politică. PhotoEspaña este un festival de fotografie care, dincolo de amploarea și valoarea expozițiilor, atrage timp de câteva luni atenția presei spaniole și internaționale. Faptul că expoziția lui Ion Grigorescu este în topul celor comentate, iar fotografiile sale au fost alese de jurnaliști pentru a ilustra festivalul, reprezintă cea mai bună confirmare a valorii artistului și a inteligenței curatoriale, fiind implicit un succes al artei contemporane românești în Spania.