Deputații decid dacă băncile plătesc taxă de solidaritate

Plenul Camerei Deputaților urmează să ia în dezbatere propunerea legislativă privind introducerea unei taxe de solidaritate pentru bănci sub forma unei impozitări suplimentare (față de cota unică de 16%) cu o cotă de 2,5% a profitului realizat de instituțiile de credit pentru o perioadă de trei ani.

Proiectul a fost discutat săptămâna trecută în Comisia de buget-finanțe a forului legislativ și a fost respins, primind aviz negativ. Conform traseului de legiferare, această inițiativă a unor parlamentari PD-L, principalul partid de guvernământ, urmează să intre în dezbaterea plenulului Camerei, care este for decizional.

Chiar dacă pro­iectul a fost propus tocmai de membri ai PD-L, Guvernul nu-l susține, după cum s-a angajat și în fața FMI. De asemenea, președintele Traian Băsescu a declarat recent să nu susține suprataxarea băncilor, dar a menționat că speră ca băncile să nu se repeadă să-și recupereze toată pierderea cu creditele neperformante într-un an.

Fiind concepută ca impozitare suplimentară a profitului, taxa de solidaritate ar putea fi aplicabilă unui număr mai mic de jumătate din băncile de pe piață în condițiile în care anul trecut numărul celor cu pierderi a fost mai mare decât al celor cu profit.

Politica suprataxării sistemului bancar este practicată sau avută în vedere de mai multe state europene, de la Slovacia la Marea Britanie.

Ungaria a acționat deja introducând anul trecut o taxă suplimentară pentru a acoperi golurile din buget. Ideea introducerii unor impozite suplimentare pentru bănci intervine într-un moment în care autoritățile solicită instituțiilor de credit să-și consolideze capitalul, iar politicienii fac presiuni pentru creșterea creditării.

În Ungaria, suprataxarea băncilor a venit sub forma unui impozit de 0,5% pe activele deținute de bănci, procent triplu față de cel stabilit în alte state. Deși unii oficiali de la Budapesta au declarat că impozitul va fi înjumătățit începând cu 2013 și va reprezenta în continuare o componentă pe termen lung a sistemului fiscal, deocamdată băncile și guvernul nu au ajuns la o înțelegere, scrie agenția de presă Thomson Reuters. Impozitul face parte dintr-un pachet mai amplu de taxe anticriză, care mai vizează sectorul enegetic, de retail și telecomunicații, menit să acopere deficiențele de fi­nan­țare a bugetului și să evite introducerea de măsuri de austeritate.

În Marea Britanie, impozitul pe active deținute pe termen scurt va fi majorat de la 0,075% în prezent la 0,078% începând cu 2012.

În Slovenia, ministrul de finanțe France Krizanic a declarat în aprilie că guvernul va impune în următoarele luni un impozit de 0,1% pe activele din bilanțul contabil al instituțiilor de credit. Slovacia, stat membru al zonei euro, intenționează să introducă de anul viitor un impozit special de 0,2% pe depozitele băncilor.

Finlanda a anunțat la începutul acestei luni că va insista pentru crearea unui sistem la nivelul UE pentru taxarea tranzacțiilor financiare dacă nu poate obține un acord la nivel global, susținut printre alte state de Franța și Germania, dar respins de SUA și Canada.

În Polonia, ministrul de finanțe a anunțat că va introduce o nouă taxă pentru bănci, poate chiar de anul acesta, dar fără a da detalii.