Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Desemnurile unui pictor/ de Ziarul de duminică

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, vă invită la „Rotonda 13” – Ioan Flora (1950 - 2005), care se va desfășura vineri, 6 februarie 2015, ora 14.00, la sediul ICR – București, din Aleea Alexandru, nr. 38, sector 1.

Ziarul de Duminica · 5 februarie 2015 · 6 min de citit

Remember Ioan Flora

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, vă invită la „Rotonda 13” – Ioan Flora (1950 – 2005), care se va desfășura vineri,  6 februarie 2015, ora 14.00, la sediul ICR – București, din Aleea Alexandru, nr. 38, sector 1 (foto 1).

Invitați: Vlad Ciobanu, Ioana Crăciunescu, Dan Cristea, Elena Flora, Ioan Groșan,

Ion Bogdan Lefter, Mircea Martin, Eugen Suciu, Paul Vinicius.

Lectura: Ada Condeescu

Amfitrion: Ioan Cristescu

Institutul Cultural Român alături de participanții din România la Berlinale

Festivalul Internațional de Film de la Berlin a dat startul proiecțiilor celor mai recente producții cinematografice din întreaga lume pe 5 februarie 2015 (foto 2).

Deschiderea a avut loc în renumitul Berlinale Palast din Potsdamer Platz la orele 19.45 cu pelicula „Nadie quiere la noche / Nobody Wants the Night”, în regia lui Isabel Coixet. Din distribuție fac parte Juliette Binoche, Rinko Kikuchi, Gabriel Byrne, Orto Ignatiussen, Alberto Jo Lee, Clarence Smith, Ben Temple, Matthew Salinger, Reed Brody, Ciro Miró.

Cele 10 zile de festival aduc pe marile ecrane berlineze o mulțime de producții internaționale de ultimă oră împărțite în următoarele secțiuni: marile producții în Competiția Oficială, cinema independent și de artă în Panorama, film pentru tineret în Generation, talente germane în Perspektive Deutsches Kino, filme de avangardă și experimentale în Forum și Forum Expanded, scurtmetraje la Berlinale Shorts.

Institutul Cultural Român din Berlin sprijină în fiecare an participarea românească la festival. Anul acesta sunt selecționate un film românesc în Competiție, “Aferim!”, în regia lui Radu Jude, și un film românesc în Panorama, “De ce eu?”, în regia lui Tudor Giurgiu.

Impulsul pentru un fir narativ de succes și pentru realizarea unor filme de calitate este scopul acestei ediții a Berlinale Talents, unde, între 8 și 13 februarie, la teatrul Hebbel am Ufer se vor întâlni 120 de experți (printre care Ade, Al Mansour, Begić, Côté, De Laurentiis, Gearty, Gerwig, Gondry, Grisoni, Heisenberg, Hoss, Jordan, Llosa, Luna, Navarro, Petzold, Porumboiu, Rădulescu, Schamus, Solomon, Stockhausen, Strickland, Thornton, Vesth) cu 300 tineri profesioniști. Din România participă la Berlinale Talents regizoarele Ruxandra Ghițescu, Natalia Saufert și Cristina Grosan, editorul Laszlo Istvan Dunai și producătoarea Ioana Drăghici.

În cadrul European Film Market va putea fi vizitat și Standul României, organizat de Centrul Național al Cinematografiei.  EFM are loc în Martin-Gropius-Bau și în Marriott Hotel din Potsdamer Platz și reprezintă una dintre cele mai importante platforme de comerț internațional de film.

Ceremonia de închidere și premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin are loc pe data de 14 februarie, de la orele 19.00 în Berlinale Palast.

Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la Istanbul aniversează 10 ani de activitate

Începutul lunii februarie marchează împlinirea a 10 ani de la deschiderea Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul (foto 3). Acești primi 10 ani au fost dedicați construirii imaginii institutului pe piața culturală istanbuliotă și inițierii de colaborări perene cu principalii operatori culturali din Istanbul și din Turcia. Institutul a desfășurat de-a lungul timpului proiecte culturale în 30 de orașe din Turcia, extinzându-și anul trecut activitatea și în Salonic, Grecia, ajungând astfel la un total de 31 de orașe în care cultura română a fost prezentată prin intermediul ICR Istanbul. Pornind în februarie 2005 cu un singur membru și un singur birou, ICR Istanbul are în 2015 o echipă formată din șapte persoane și o clădire istorică în administrare.

Iubirea ca temă ovidiană în arta europeană a secolelor XVI-XVII

Muzeul Național de Artă al României vă invită să participați sâmbătă, 7 februarie 2015, ora 11.00, la conferința Iubirea ca temă ovidiană în arta europeană a secolelor XVI-XVII, prilejuită de expoziția ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX (foto 4). Conferința este susținută de Patricia Bădulescu, unul dintre autorii catalogului care însotește expoziția și specialist în studiul Renașterii și al Manierismului în arta italiană.

Întâlnirea are loc în sala de proiecții din corpul central al muzeului (intrarea A2). Accesul se face pe baza unei rezervări prealabile prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021 314 81 19. Tarif: 10 lei (nu include vizitarea expoziției).

Conferința Iubirea ca temă ovidiană în arta europeană a secolelor XVI-XVII pornește de la titlul expoziției, inspirat de faimosul poem Ars Amatoria scris de Ovidiu. Centrată pe avatarurile temei iubirii, expoziția nu este plasată întâmplător sub semnul referinței la poetul latin. Scrierile sale abundă în istorisiri cu intrigă erotică și ocupă un loc privilegiat în canonul literar care a influențat arta secolelor XVI-XVII. Artiștii acestei perioade au găsit în textele ovidiene nu numai subiecte mitologice pentru lucrări cu un conținut narativ (historiae) sau alegoric (poesie), dar și o ars poetica în măsură să justifice anumite tendințe autoreflexive.

Expoziția ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX cuprinde o selecție de șaptezeci și trei de lucrări (pictură, desen și gravură) din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu și al Bibliotecii Academiei Române – Cabinetul de Stampe. Cu acest prilej sunt prezentate opere de artă puțin sau deloc cunoscute – multe în premieră absolută, după ce au fost recent restaurate.

Expoziția ilustrează o temă recurentă în arta europeană, abordată într-o manieră diversă de pictori italieni, neerlandezi, francezi și germani.

Corneliu Baba  – Desemnurile unui pictor

Muzeul Național de Artă al României vă invită să participați duminică, 8 februarie 2015, ora 12.00, la o vizită cu ghidaj gratuit în expoziția Corneliu Baba. Desemnurile unui pictor (foto 5) deschisă până pe 11 martie 2015 la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111).

Se plătește doar biletul de intrare în expoziție, fără taxa de ghidaj obișnuită. Participarea se face doar pe bază de programare la telefon la 021.314.81.19 sau prin e-mail la programari@art.museum.ro.  

Expoziția Corneliu Baba. Desemnurile unui pictor cuprinde o sută treizeci de lucrări de grafică din colecția soției artistului, Constanța Baba, realizate în diferite tehnici (creion, tuș, baiț, acuarelă, tempera și pastel). Expuse în premieră, lucrările sunt reprezentative pentru creația unuia dintre cei mai importanți pictori români moderni. „Astă seară am făcut două desemnuri după model. Mai multe, multe de tot trebuiesc, mâna să nu se odihnească niciodată.” (Corneliu Baba)

Expoziția este structurată în jurul unor teme recurente în arta lui Corneliu Baba, dintre care se remarcă seriile de portrete ale unor personalități de seamă din cultura românească (Mihail Sadoveanu, 1951 și Tudor Arghezi, 1960), ale soției sale (Soția artistului, 1957) și autoportretele artistului (Autoportret, 1984). Complexitatea psihologică a personajelor, care transpare dincolo de marginile desenului, este o dovadă a faptului că autorul a fost un subtil cunoscător al sufletului uman, un maestru al genului. Maniera de realizare a portretelor este asemănătoare tablourilor lui Rembrandt, prin folosirea frecventă a clarobscurului și a compozițiilor somptuoase (Pieta, 1983 și Pieta-studiu pentru Golgota, 1982).

Corneliu Baba (1906-1997) a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București și ale Academiei de Arte Frumoase din Iași, avându-l drept profesor pe Nicolae Tonitza. Ulterior, a îmbrățișat o bogată cariera academică la catedra de pictură din cadrul Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu” din București, unde a format multe generații de artiști.

Citește și