Designul, Lighting-ul și Luminița/ de Daniel Nicolescu

Nu am văzut doctor (chiar dacă în arte plastice) mai vesel, mai curios și mai proteic decât Luminița Batali. E iluminată de un entuziasm sănătos și își urmărește proiectele cu o energie senină și invidiabilă. Predă istoria designului și a scenografiei la UNARTE, istoria designului la Universitatea “Politehnica” și susține un curs de valori plastice la Facultatea de Drept. Este director al fundației Ileana și a creat primul site al scenografilor români, în 2007, în calitate de curator al Quadrienalei de la Praga. În 2008, a organizat primul concurs de lighting design de teatru din România.

Potrivit unei scurte autobiografii, “a publicat aproximativ două sute de articole în presa de specialitate din țară, Observator cultural, Dilema, Contrapunct și, de asemeni, ocazional, în străinătate.” Cum veselia (pe care o pomeneam în rândurile liminare) nu e întotdeauna străină de amnezie (cum să poți să te bucuri de ziua de azi, când păstrezi în cutele memoriei toate scamele zilei de ieri?), ținem să-i amintim Luminiței că a semnat și zeci de articole (cronică plastică, anchetă, excursuri muzeale etc.) în săptămânalul nostru, Ziarul de Duminică. Lucru pentru care nu avem cum să nu-i fim sincer recunoscători.

Oricât ar părea de curios, un domeniu atât de atractiv și ofertant precum designul nu și-a avut, până la apariția acestui volum*, o istorie publicată în românește. Luminița Batali a luat în piept provocarea, dar nu cu sentimentul că umple, în scopuri didactice și de pionierat, un gol temporar, ci că jalonează hotărâtor domeniul. Vocația expresiei sintetice, simțul amănuntului revelator, obsesia acurateții și antrenamentul cercetătorului au concurat în realizarea unei panorame exacte a unuia dintre cele mai dinamice domenii expresive, în ordine plastică, ale modernității.

Situând borna zero a fenomenului în pragul revoluției industriale și urmând un traseu mozaicat și complex, autoarea ne poartă prin mișcarea Arts and Crafts, prin Art Nouveau și Wiener Secession, prin constructivism și prin isprăvile geometrizante ale olandezilor de la De Stijl, prin atelierele școlii Bauhaus, prin liniile fluide ale vitezei – automobile, streamlining, motociclete și motorete -, prin designul francez, american, italian sau scandinav, și ne lasă la Ron Arad, marele arhitect și designer de origine israeliană, născut în 1951. Parcă prea devreme, pentru că un proiect de o asemenea seriozitate merita să acopere, negreșit, și stricta actualitate, de la anii ’90 încoace. Despre eforturile de sinteză ale Luminiței Batali, criticul și istoricul Constantin Prut spune: “Autoarea știe să vadă, dincolo de ascensiunea și imensitatea producției, care poată să ducă spre derizoriu, ceea ce aduce cu adevărat nou și durabil creația de design, înțeles ca o forță modelatoare, purtătoare de stimuli spirituali. Studiul pe care i-l datorăm clarifică multe dintre drumurile și finalitățile civilizației moderne și contemporane.”

*) Lumința Batali, Introducere în istoria designului, Editura Fundației Ileana, 276 pagini, 54,50 lei