Despre apariția unei noi rase de ratați/ de Ziarul de duminică

Cartea de buzunar de la RAO (I)

“Cartea de buzunar” de la Editura RAO este una dintre colecțiile populare cu vechime ale editurilor noastre, cu un număr de titluri impresionant, fie și doar dacă ținem cont că, în general, apar câteva pe lună, constant, de ani buni. În general sunt cărți cu priză la public, din toate domeniile – romane istorice, drame psihologice, aventuri, chiar thrillere, deși editura mai are o colecție aparte pentru acest din urmă gen literar. Autorii sunt cei care asigură magma, solul fertil al literaturilor cărora le aparțin, adică sunt scriitori care își cunosc bine meseria, scriu mult, cărțile lor sunt traduse în alte limbi, dar nu ajung la rangul de capodopere, deși foarte multe nu sunt de părăsit pe o bancă de metrou pentru călătorul următor. Sunt de regulă titluri noi, cele mai multe din anii 90 sau 2000, cum se întâmplă și cu cele asupra cărora ne vom opri în acest număr și în numărul următor al “Ziarului de duminică”. Din păcate, nu putem să nu reproșăm editurii că lipsește un lucru esențial. Nicăieri, pe niciunul din volumele publicate în această colecție, nu există vreo notiță cât de mică despre autor, nu știi dacă e contemporan cu noi sau nu, cât a scris, dacă este un autor de succes, dacă a fost tradus în alte limbi etc. Nici despre cartea tradusă nu se dau informații, doar rareori apare câte o menționare a eventualului premiu primit. Tess Gerritsen – Dublura. Traducere din limba engleză de Ileana Iorga. Cum ar fi să descoperi într-o zi că mai există o persoană identică cu tine? Să simți că lumea pe care o cunoșteai, cu care te-ai obișnuit, capătă noi coordonate, neprevăzute? Doctorul legist, Maura Isles se întoarce într-o seară acasă, de la o conferință din Paris, și îi găsește pe toți cei apropiați ei șocați și zdruncinați. Motivul – o femeie ucisă într-o mașină, chiar în fața casei ei, îi seamănă leit, este copia ei fidelă. Acum nu-i mai rămâne de făcut decât să descopere misterul din spatele acestei femei, să dezgroape un trecut misterios și dureros ce ține de condițiile în care s-a născut, scoțând la lumină, în același timp, un criminal în serie, crud și foarte inteligent. Cartea nu este un simplu thriller, ci merge în profunzimea sufletului omenesc, înfățișează trăiri puternice, este o adevărată luptă, luptă pentru supraviețuire, în cazul Matildei Purvis, pentru o viață întregită, în cazul Maurei Isles, și pentru adevăr, în cazul detectivei Jane Rizzoli. Aceste trei femei extraordinare îmbină armonios puterea și sensibilitatea, duritatea și blândețea, tenacitatea și ezitarea… Un roman pe care va fi greu să îl lași din mână până la sfârșit. Andrew Taylor – Jocul de-a destinul. Trilogia Roth. Volumul 1. Traducere din limba engleză de Alina Mariana Stan. Micuța Lucy Appleyard este răpită de la îngrijitoarea sa într-o după-amiază rece de iarnă, iar coșmarul începe. Este ca și cum copilul ar fi dispărut într-o gaură neagră fără a lăsa indicii unde s-ar fi aflat – până când se face prima descoperire înfiorătoare într-un cimitir din Londra. Urmează mai multe descoperiri de acest fel, toate în locuri cu însemnătate religioasă. Într-un oraș bântuit de religie, ce înseamnă toate aceste ofrande? Tot ceea ce se află acum între Lucy și sacrificiul final sunt un sergent de la Departamentul de Investigații Criminale pe punctul de a cădea în dizgrație și o femeie cleric – părinții lui Lucy – dar cum pot ei spera să oprească forțele răului care se strâng în jurul fetei lor nevinovate? Jocul de-a destinul este primul roman din Trilogia Roth a lui Andrew Taylor, o serie de thrillere psihologice legate între ele, care, ca o săpătură arheologică, înlătură straturile istoriei psihopaților. Dean Koontz – Speranță de viață. Traducere din limba engeleză de Liviu Radu. Jimmy Tock vine pe lume chiar în noaptea în care bunicul lui, Joseph, o părăsește. Înainte însă de a-și da obștescul sfârșit, Joseph se ridică din pat și vorbește coerent pentru prima și ultima oară de la atacul de cord suferit. Însă ceea ce spune este extrem de neobișnuit – anume că vor exista cinci zile în viața nepotului său, între vârsta de 20 și de 30 de ani, de o importanță crucială. Și, deși la început, Rudy, fiul lui Joseph, nu pare să acorde importanță acestei profeții, curând este nevoit să-și alunge neîncrederea când descoperă că acesta prezisese cu o precizie de minute ora nașterii lui Jimmy, greutatea și înălțimea exacte și faptul că Jimmy se va naște cu sindactilie. Brusc, vorbele bătrânului de pe patul de moarte capătă o semnificație tulburătoare. Speranță de viață este povestea a cinci zile din viața unui om obișnuit, născut pentru o moștenire extraordinară – o poveste care vă va schimba modul în care priviți binele și răul, viața și moartea, și tot ce se găsește între aceste repere… Sandro Veronesi – Arde Troia. Traducere din limba italiană de Cerasela Barbone. Între anii ’50 și ’60, în inima unei provincii italiene se desfășoară întâmplările povestite în acest nou roman al lui Sandro Veronesi. În scenă sunt puse două lumi diferite, dar paralele. De o parte, Șantierul, un petic de pământ degradat, locuit de cei ”urâți, murdari și răi” care supraviețuiesc la marginea boom-ului economic: aici se va refugia Salvatore, un băiețel fugit din Orfelinatul Îngerașilor, aici își va găsi profesori pe bătrânul Omero și pe Miccina, și apoi, un prieten-elev în Pampa, copil singuratic și sălbatic al aceluiași destin pecetluit. De cealaltă parte, copiii abandonați de la orfelinat, dominați de părintele Spartaco, fost misionar integralist cu o idee fixă: să construiască, între măslini, un legendar monument psihedelic, numai angrenaje și tuburi de neon, înălțat spre lauda Fecioarei Maria ca să ”reziste progresului care încearcă să o umilească”. La mijloc, clocotirea burgheză a modernității, de care toate personajele acestei anti-saga sunt, în mod disperat, străine; și se va întâmpla chiar în fatidicul an 1970, anul-cheie al epopeii dezvoltării, ca ei, toți, să fie predați propriului destin de sacrificați. ”Troia” arde, focul netezește drumul noii civilizații, se naște o nouă rasă de ratați: cea veche este ștearsă pentru totdeauna. O surprinzătoare dovadă de clasicism expresiv al autorului cărții ”Haos calm”. Un roman plin de cruzime și forță, în care acțiunea și suspansul se atenuează numai pentru câteva clipe de emoție, pentru ca apoi să-și reia asaltul și să ne copleșească fără drept de apel.