Despre greci și altfel/ de Ziarul de duminică

Anna Tabaki

Despre Iluminismul neoelen.

Curente de idei și canale de comunicare cu gândirea occidentală

Editura Omonia

Traducere din limba neogreacă: Elena Lazăr. Cuvânt-înainte: Pashalis M. Kitromilides. Cu un cuvânt al autoarei la ediția românească.

Prima apariție în 2015 a Editurii Omonia oferă specialiștilor  români  o carte de referință despre Iluminismul neoelen, a cărui principală vatră de desfășurare au fost Țările Române. A treia contribuție fundamentală, după sintezele oferite de K. Th. Dimaras și Pashalis M. Kitromilides (cartea Iluminismul neoelen. Ideile politice și sociale a profesorului Kitromilides  a fost tradusă în română în 2005 de Olga Cicanci), lucrarea Annei Tabaki are legătură directă cu spațiul României de azi. Numeroase sunt referințele la operele literare  elaborate de cărturarii greci care s-au afirmat pe pământ românesc, la contactele și interferențele dintre cele două culturi. Autoarea subliniază nu o dată  conectarea acestui spațiu la Luminile europene, preluarea și asimilarea în mod creator a idealurilor iluministe.

Un capitol care aduce elemente noi,  surprinzătoare și prețioase, este consacrat traducerii văzută ca un canal de comunicare și interculturalitate. Cititorul va găsi amănunte interesante despre traducerile manuscrise ale Iluminismului, despre circulația lor (în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în spațiul românesc se manifestă, de pildă, un interes deosebit pentru Cervantes – dincolo de edițiile existente în faimoasa bibliotecă a Mavrocordaților de la Văcărești, capodopera autorului spaniol  a fost tradusă în greacă iar cele trei manuscrise cu versiuni diferite provin toate din Țările Române, având probabil cititori atât greci cât și români vorbitori de greacă). Concepțiile și teoriile despre traducere specifice secolului, practica de traducere în epoca Luminilor sunt teme atent analizate, de interes atât pentru traducători și traductologi, cât și pentru istoricii ideilor. Strategia și programul de traducere elaborate de Rigas Velestinlis (1757-1798) – cărturarul și revoluționarul grec care a trăit 20 de ani la București – sunt revelatoare pentru efervescența  vieții spirituale a acestui spațiu  în deceniul decisiv al sfârșitului de secol XVIII.

O amplă secțiune a cărții este dedicată unei figuri emblematice a Iluminismului neoelen – Adamantios Korais (1748-1833), savantul grec de la Paris (între corespondenții săi se aflau și  cărturari români, precum Ion Heliade-Rădulescu), cel mai important filolog al Greciei moderne, inițiator al  seriei „Biblioteca Greacă”, cu ediții din clasicii greci care i-au  adus renume european.

Toate acestea sunt numai câteva dintre argumentele care fac din lucrare un titlu de acut interes pentru cercetătorii români ai secolului XVIII. De adăugat impresionantul corpus de note, bibliografia la zi, în care se regăsesc nume ale specialiștilor români, de la Nicolae Iorga, Demosthene Russo și frații Camariano la neoeleniști ai ultimelor decenii, ale căror lucrări au fost atent consultate de autoare.

Născută în Pireu, Anna Tabaki a urmat Școala greco-franceză „Jeanne d’Arc”. După absolvirea Facultății de Filosofie (secția filologie greacă și franceză) a Universității din Atena, a continuat, ca bursieră a statului francez, studii postuniversitare în Franța, specializându-se în filologie comparată greacă și franceză. Bursieră a Fundației „Alexandros S. Onasis”, a fost eleva lui K. Th. Dimaras la Institutul Neoelen de la Sorbona. Doctorat la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris cu o teză despre teatrul neoelen. Cercetător (1980-2000) la Centrul de Studii Neoelene al Fundației Naționale de Cercetări, participând la numeroase programe de cercetare și de colaborare interstatală, multe desfășurate în țările Europei de Sud-Est, inclusiv în România. Din 1997 până în 2012 a condus programul de cercetare „Traduceri neoelene”. În paralel predă (1995-2000) istoria teatrului la Universitatea din Patras.  Profesor asociat (din 1999), apoi profesor (din 2004) la Departamentul de Studii Teatrale al Universității din Atena,  unde predă istoria teatrului neoelen, dramaturgie europeană și traducere de opere dramatice.

Preocupată de teme de filologie comparată, cu accent pe istoria ideilor, pe studiul fenomenului de traducere și în special pe dramaturgie comparată și istoria teatrului neoelen (secolele XVIII-XIX). A publicat, singură sau în colaborare, 19 cărți (monografii sau lucrări colective) și peste 150 de studii și eseuri în prestigioase reviste internaționale (Études Balkaniques, Revue des Études Sud-Est Européennes, Synthésis, Neohelicon, Studies on Voltaire and the 18th century, Journal of Modern Greek Studies ș.a.). Multe dintre studiile ei au adus prețioase contribuții la cercetarea relațiilor culturale româno-elene și a elenismului înflorit pe teritoriul României de azi.

Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie militară, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

Al doilea război balcanic (1913)

Editura Militară

Coordonatori – general-maior(r) dr. Mihail E. Ionescu, prof. univ. dr. Nicolae-Șerban Tanașoca. La un secol de la al doilea război balcanic, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie militară, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și Cercul Militar Național au organizat, la 9 septembrie 2013, o masă rotundă la care au participat militari, profesori universitari, cercetători istorici. Studiile prezentate atunci au fost adunate în acest volum, poate printre cele mai documentate asupra subiectului, în mod cert punct de referință de acum încolo.Cuprinde trei secțiuni: preliminarii ale războaielor balcanice, evoluții politice, diplomatice și militare la începutul secolului al XX-lea în Balcani; războiul în Balcani și campania armatei române la sudul Dunării; Conferința de Pace de la București și semnificația hotărârilor adoptate.