Despre martiriul evreilor/ de Ziarul de duminică

Elie Wiesel

Editura Corint

Prefață de Elie Wiesel. Cuvânt-înainte de Francois Mauriac. Traducere și note de Lia Decei. O carte tradusă în toată lumea și care s-a numărat, alături de jurnalul Annei Frank, printre primele cărți ce au descris martiriul evreilor. Elie Wiesel depune mărturie despre infernul trăit la Auschwitz.

Există și o imensă controversă, despre care amintim aici. Autorul a fost acuzat, de către alt supraviețuitor al lagărului, că ar fi un impostor: “Elie Wiesel nu este detinutul A-7713”. Elie Wiesel a fost chiar dat în judecată de Grüner Miklos pe motiv că și-ar fi însușit identitatea deținutului A-7713. Grüner Miklos, stabilit la Malmo, în Suedia, susține că are dovezi certe că Elie Wiesel nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz. “În 1986, după decernarea Premiului Nobel, presa suedeză a început să caute supraviețuitori ai Holocaustului. Așa m-au găsit pe mine, la Malmo. M-au întrebat dacă vreau să mă revăd cu colegul meu de lagăr, Elie Wiesel. Numele de Elie nu îmi suna cunoscut. Mi-au spus că pe vremea aceea figura sub numele de Lazar Wiesel. Timp de un an am fost închis cu Lazar în aceeași baracă la Auschwitz. Apărem amândoi pe acea fotografie făcută în lagărul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a făcut înconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rând), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul în coltul din stânga). Il stiam foarte bine, dar de atunci trecuseră 40 de ani. Întâlnirea organizată de suedezi a durat 10 minute și a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal că eram doi oameni schimbați, dar el refuza să vorbească cu mine în ungurește, deși în lagăr doar limba aceasta am folosit-o. Mi-a vorbit intr-o engleza cu accent franțuzesc si in momentul în care nu a vrut să îmi arate tatuajul (A-7713), căpătat de toti detinuții din Auschwitz, am început să am dubii mari că acesta ar fi Lazar Wiesel. La finalul întâlnirii mi-a dedicat cartea sa Noaptea, despre care sustine ca el a scris-o, dar eu am spus tuturor că omul acesta nu este Lazar Wiesel”, spune Grüner Miklos. De la întâlnirea cu Wiesel, Grüner Miklos nu a mai avut o zi de liniste. Timp de 25 de ani a căutat dovezi, care să confirme ipoteza sa, pe care le-a publicat într-o carte.”În luna mai a anului 1944, am fost deportat, de la Nyiregyhaza la Auschwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuat pe antebrat un număr de inregistrare. În câteva zile mi-am pierdut toată familia, atunci am ajuns în grija fraților Wiesel, Lazar si Abraham. Cei doi proveneau din Sighetul Marmației. Lazăr era născut în 1913 și avea numărul de inregistrare A-7713, în timp ce Abraham, în 1900 cu numărul de inregistrare A-7712. Ei m-au luat sub aripa lor si au avut grija de mine, pe cât se putea in astfel de conditii. În momentul in care nemtii au inceput să se retraga, au luat și oamenii din Auschwitz. Eu am fugit cu Lazăr, asta ne-a legat si mai mult. Am ajuns în localitatea Glivice, pe timpul iernii naprasnice din ianuarie 1945. Foarte multi au murit pe drum. Ne-au băgat in vagoane supraincarcate și până am ajuns la Buchenwald, multi au decedat, printre ei si fratele lui Lazar, Abraham. Aici am stat până pe 8 aprilie 1945, cand ne-au eliberat americanii. De atunci nu mai stiu nimic de Lazăr Wiesel. Am ajuns într-un sanatoriu din Elvetia, apoi in Australia”. Grüner Miklos susține că la Auschwitz nu a existat nici un deținut cu numele de Elie Wiesel. “In 1955, bunul meu prieten Lazar Wiesel a publicat cartea -Lumea tace -, la Paris, sub numele de Eliezer Wiesel. In 1958, cartea a fost rescrisa in franceza si engleza sub denumirea de The Night (La Nuit- Noaptea) de Francois Mauriac. Cartea inițială avea 250 de pagini, acum avea doar 115 si era semnata de Elie Wiesel. Aceasta carte a devenit un bestseller cu peste 10 milioane de exemplare vândute, Wiesel primind si Premiul Nobel in 1986, plus alte distinctii, in timp ce s-a pierdut orice urmă a prietenului meu Lazar”, spune Grüner. Acesta s-a deplasat in America, la Oficiul pentru Evidenta Populatiei, dar nu a gasit nici un act care sa ateste existența pe teritoriul american al unei persoane cu numele de Lazar Wiesel sau Elie Wiesel. Grüner l-a denunțat pe Wiesel si la FBI. Acestia i-au cerut un ragaz de 14 zile inainte de a-i oferi un raspuns, insa au trecut anii fara un semn de la autoritatile americane.”Primesc constant telefoane de amenintare ca voi fi impuscat daca mai continui investigatiile, dar eu am trecut deja prin moarte, nu mă mai sperie nimic. Inainte să mor vreau ca toată lumea să stie că Elie Wiesel este un impostor. Lazar Wiesel, A-7713, cu care am fost la Auschwitz, care apare in fotografie, s-a nascut la data de 4 septembrie 1913, in timp ce pe certificatul de nastere a lui Elie Wiesel, scrie 30 septembrie 1928″, a spus Grüner, autorul cartii “Povestea unui premiu Nobel furat cu identitate falsa”.

În plângerea depusă, Grüner Miklos sustine ca Abraham Wiesel (A-7712) a fost fratele lui Lazăr și nu tatal, asa cum declarase Elie. “Din documentele obtinute din Romania, reiese ca tatal lui Lazar Wiesel a fost Salamon Wiesel. Eu vreau ca instanta sa spuna clar daca Elie Wiesel a fost vreodata incarcerat la Auschwitz, fiindca eu ma indoiesc”, a incheiat Grüner. Avocatul acestuia, Dr. Bősze Ferenc, a declarat ca procesul ar putea incepe chiar in toamna aceasta. “Este interesant ca Grüner este cetatean suedez, Wiesel american, dar cazul va fi judecat in Ungaria de Judecatoria Budapesta. Grüner Miklos a adunat o sumedenie de dovezi, unele concludente, ca de exemplu lista cu pasagerii care au calatorit de la Paris la New York in 1957, cand Elie Wiesel sustine ca a ajuns in America, certificatul de nastere al lui Lazar Wiesel din Romania, acte de la Muzeul Auschwitz, cat si certificate de la comunitatea evreiasca Yed Vasem din Jerusalim”, a declarat Bősze Ferenc.

Cazul Wiesel a intrat in atentia mai multor supravietuitori ai Holocaustului. In 1986, Eva Kor a trimis o scrisoare catre Muzeul Auschwitz in care solicita informatii despre detinutul A 7713. Kazimierz Smolen, directoarea Muzeului Auschwitz i-a raspuns intr-o scrisoare datata la 15 martie 1987: “In lagarul de concentrare Auschwitz, cu numarul de identificare A 7713 figureaza domnul Lazar Wiesel, nascut la data de 4.09.1913. Este un evreu din Ungaria, nascut la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei). El a sosit la Auschwitz in data de 24 mai 1944. A stat inchis pana la finalul anului 1944 in KL Auschwitz III – Monowitz. In momentul evacuarii lagarului a fost transferat la KL Buchenwald, fiind inregistrat in ziua de 26.01.1945”.

Intr-o ancheta paralela dusa de Carlo Mattogno, scriitorul italian a ajuns la concluzia ca atat la Auschwitz, cat si la lagarul Buchenwald, unde s-a realizat fotografia, a mai existat un Lazar Wiesel, dar scris Lázár Wiesel. “In data de 22 aprilie 1945, Lázár Wiesel a completat un formular al armatei americane la Buchenwald. La data nasterii, el a scris: 4 octombrie 1928, iar la locul nasterii: Marmarossziget (Sighetul Marmatiei). A scris ca a fost arestat in data de 16 aprilie 1944 si deportat la Auschwitz-Monowitz. El s-a nascut in acelasi an cu Elie Wiesel, dar nu in aceeasi zi. Conform site-ului memorial Buchenwald Gedenkstatte, Lázár Wiesel a fost trimis la Paris in data de 16 iulie 1945, intr-un convoi de supravietuitori copii. Dovada clara ca vorbim de doi oameni diferiti este faptul ca in registrele de la Buchenwald apare Lazar Wiesel, detinut politic, nascut la 4 septembrie 1913, cu numarul de inregistrare Haft-Nr 123565, dar si Lázár Wiesel, nascut la data de 4 octombrie 1928, cu numarul de inregistrare Haft-Nr 123165. Nu se stie ce numar de inregistrare a avut Lázár Wiesel la Auschwitz si nici nu apare pe lista persoanelor care au fost transferate de la Auschwitz la Buchenwald, dar in nici un caz nu putea fi A-7713, fiindca acesta apartinea lui Lazar Wiesel nascut in 1913”, sustine Carlo Mattogno.

In 2008, la procesul lui Eric Hunt, cel care l-a atacat pe Wiesel intr-o camera de hotel, aflat sub juramant, in calitate de parte vatamata, Elie Wiesel a dat urmatoarele raspunsuri la intrebarile judecatorului: “M-am nascut in Sighet, Romania, la data de 30 septembrie 1928. Am fost deportat la Auschwitz, iar pe antebratul stang mi s-a tatuat A 7713, in timp ce tatal meu a primit A 7712”.