Despre pierderea virginitatii

Cartea de care vreau sa va vorbesc astazi e in aceeasi masura un manual de capitalism aventuros si un roman de aventuri pur si simplu. E vorba de “Pierderea Virginitatii” scrisa de Richard Branson, fondatorul companiei Virgin Music, Virgin Atlantic Airways, detinatorul imperiului Virgin. Volumul, aparut in Biblioteca Ziarul Financiar (editor, Publimedia) merita citit de cei care au decis ca viata lor nu mai poate fi traita fara disecarea unui brand pe saptamana, in paralel cu consumul exagerat de principii de marketing…

Subtitlul cartii “cum am supravietuit, m-am distrat si m-am imbogatit facand afaceri” nu e doar un slogan de vanzaari, ci mai degraba filozofia sincera de viata a autorului. Lui Richard Branson i s-a parut o aventura amuzanta sa lanseze in 1993 o bautura racoritoare menita a rivaliza cu gigantul Coca Cola. Si a facut-o fara inhibitii, pe principiul ca “nici dinozaurii n-au trait o eternitate”. A impus-o aproape incredibil si, oferind consumatorilor “efervescenta, distractie, libertate” a reusit sa ne demonstreze ca nu-i niciodata prea tarziu, nu-i niciodata prea riscant sa te lansezi cu dezinvoltura intr-o afacere sangeros de competitiva. Cu conditia sa te pasioneze jocul mai mult decat miza.

“Pierderea Virginiatii” este departe de recurenta modelului “cum sa…” care abunda in rafturile librariilor. Ii lipsesc sofismele. Si trimiterea la “pasi obligatorii ai succesului”. Autorul nu-si propune sa ofere lectii sau sa transforme propriile principii in reteta. Este o carte despre supravietuire. Despre destinul cu varfuri si gropi de potential, dar mereu pe un traseu ascendent, al unui invingator.

Prin “pierderea virginitatii” autorul defineste acei pasi in necunoscut, acea aruncare in neant pe care o reprezinta fiecare inceput de afacere, fiecare nou demers profesional. De aici intelegem ca pentru succesul unei afaceri este necesara viziunea si forta de a o urma, chiar cand campul de lupta e complet diferit de cel pe care il schitasesi in planul de afaceri.

Branson confirma o banuiala a unora dintre noi: principala motivatie a afacerilor nu o constituie profitul. El e doar o consecinta a felului in care intelegem sa ne facem munca mai frumoasa, mai dinamica, mai utila celorlati. In mod paradoxal, chiar si daca privim exemplele din jurul nostru, belsugul financiar se arata mai lesne celor care traiesc prezentul cu intensitate, care-si savureaza munca si viata fara a se incrancena intru bunastarea viitorului.

Cartea lui Branson impartaseste cu simplitate istoria unui success de decenii si ne redefineste in acest timp notiunile de marketing si management. L-am putea numi non-conformist, l-am putea cataloga drept lipsit de intelepciune, cel putin in intelesul conventional al acesteia, dar Branson ne destainuie felul in care intelege el inovatia in marketing “cand sunt in avion, in tren sau in magazinul de muzica le solicit clientilor sugestii despre perfectionarea serviciilor” sau “cand ma gandesc la serviciile pe care doresc sa le ofer la Virgin Atlantic, imi imaginez ce mi-ar placea mie si familiei mele. Uneori e chiar atat de simplu.” Autorul sfideaza mai toate conventiile legate de management si proces decizional. Deciziile lui dificile s-au bazat aproape exclusiv pe propria intuitie si nu pe analize exhaustive, nu pe prognoze si predictii, nu pe recomandari precaute. A reusit sa consolideze un brand fabulos prin extensii bizare, printr-un conglomerat de organizatii suple, cu angajati foarte putini, dar foarte motivati. Si-a privit afacerile ca pe un joc, s-a amuzat, s-a distrat si inconjurandu-se de oameni care credeau in aceleasi valori a reusit sa scrie istoria unui success fara precedent.

Pentru publicitari cartea are valoare documentara. Totodata traduce parte din seductia pe care o exercita publicitatea ca domeniu. Daca “distractia” este valoarea fundamentala cu care oamenii trebuie sa-si insoteasca munca, atunci capatam explicatia pentru zecile de CV-uri care curg zilnic catre angajatorii publicitari. Caci ce altceva este munca noastra decat o forma perpetua de “divertisment pragmatic”? Si ce altceva exersam noi zilnic decat …’pierderea virginitatii’?