Despre rezistența intelectuală sub regimul comunist/ de Ana-Maria Tăbârcă

Gabriel Andreescu

Existența prin cultură.

Represiune, colaboraționism și rezistență intelectuală sub regimul comunist

Editura Polirom

Colecția „Plural M”.

Pornind de la ideea că promovarea excesivă a trecutului poate paraliza o societate prin deturnarea energiilor ei vitale, Gabriel Andreescu consideră că pentru eliberarea din această formă de captivitate este necesară epuizarea temelor încă ambigue privitoare la istoria recentă. Cu o astfel de motivație, a dus la capăt cea mai elaborată cercetare asupra subiectului rezistenței prin cultură, pe care îl reformulează în termenii mai generoși ai „existenței prin cultură”.

În volum sunt deconstruite câteva clișee, începând cu punerea în opoziție a colaboraționismului cu devotamentul pentru excelența intelectuală, din perspective care regândesc imaginea despre experiența umană în comunism.

În căutarea „nișelor culturale ale existenței”, Gabriel Andreescu reconstituie pe baza documentelor de arhivă și poveștile de viață ale unor oameni care au ajuns să se confrunte cu agenții represiunii. Explorând cazuri reprezentative (Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Iorgulescu, Nicolae Balotă etc.), Existența prin cultură se dorește nu doar o pledoarie în „procesul” făcut astăzi unor reprezentanți ai culturii române care nu mai pot să se apere, ci și un ghid despre ce înseamnă „să trăiești frumos” în vremuri potrivnice.

Din cuprins:

Opinii, noțiuni și idei despre rezistența prin cultură și colaboraționism / Dorin Tudoran: predictibilitatea personalităților accentuate / Mircea Dinescu: „boem și calculat” / Constantin Noica: patosul cultural / Expresia stilistică a unui proiect politic colectiv. Grupul de Acțiune Banat / Împlinirea colectivă a reveriilor individualizate. Școala de la Păltiniș / Cazul Ștefan Aug. Doinaș și denaturarea sensului Memoriei

Gabriel Andreescu este profesor la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre disidenții care s‑au opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar. Din 1990 a inițiat mai multe organizații nonguvernamentale, printre care Comitetul Helsinki Român, Centrul de Studii Internaționale, Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință. Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului.

De același autor, la Editura Polirom au mai apărut: Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă (1998); Locurile unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români și maghiari, 1990‑2000 (2001); Națiuni și minorități (2004); Reprimarea mișcării yoga în anii ’80 (2008); L‑am urât pe Ceaușescu. Ani, oameni, disidență (2009); Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității (2013); MISA. Radiografia unei represiuni (2013). A editat, tot la Editura Polirom, Naționaliști, antinaționaliști. O polemică în publicistica românească (1996), Problema transilvană (în colab. cu Gusztáv Molnár, 1999), Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. I: 1979‑1985 (în colab. cu Mihnea Berindei, 2010) și Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. II: 1986‑1989 (în colab. cu Mihnea Berindei, 2014). Este coautor, alături de Miklós Bakk, Lucian Bojin și Valentin Constantin, al volumului Comentarii la Constituția României (2010).