Deturnarea de licitații

Practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puține cazuri, participanții la o licitație publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitație a unor participanți, alterând astfel prețul de adjudecare.

În consecință, în noul Cod Penal din anul 2014 a fost introdusă infracțiunea de deturnarea licitațiilor publice. Până la apariția reglementării speciale, încadrarea juridică a faptelor astfel sancționate era aceea de abuz în serviciu, luare de mită, fals intelectual sau înșelăciune.

Precizez că nu are relevanță dacă licitația este organizată de o instituție publică ori de o persoană juridică, dacă are drept obiect atribuirea unor bunuri ori servicii sau a unui imobil. În schimb, este important ca persoana fizică sau juridică îndepărtată să fi dobândit calitatea de participant la licitație, după procedura specifică fiecărui tip de licitație.

Infracțiunea se referă, în primul rând, la licitațiile organizate de autoritățile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, dar și la licitații organizate de persoane juridice de drept privat, cum ar fi băncile sau casele de licitații, sau executori judecătorești. Totodată, vizează și procedurile privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Desigur, textul de lege este aplicabil tuturor tipurilor de licitații, deschisă, restrânsă, electronică. În schimb, textul nu se aplică în cazul licitațiilor prin atribuire directă.

Infracțiunea se poate săvârși în două modalități alternative: prin îndepărtarea, prin constrângere sau corupere, a unui participant de la o licitație publică ori prin înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare. Această încălcare a legii se sancționează cu o pedeapsă de la 1 la 5 ani de închisoare.

Prima modalitate faptică presupune și săvârșirea unei fapte corupție, de exemplu luarea de mită sau trafic de influență, pentru a favoriza câștigarea unei licitații. În ce privește constrângerea, aceasta poate fi atât fizică, cât și morală, prin șantaj, de pildă.

Cealaltă modalitate de săvârșire este, de fapt, o formă specială a infracțiunii de concurență neloială, prin care se aduce atingere liberei concurențe la licitațiile publice.

Fraudarea licitației apare atunci când companiile, care ar trebui să fie concurente, se înțeleg în mod secret să crească prețurile ori să scadă calitatea produselor sau a serviciilor supuse unei licitații publice. Astfel de înțelegeri secrete au un impact negativ într-o piață care ar trebui să fie competitivă.

Schemele de fraudare a licitației des întâlnite sunt: ofertarea închisă, menită a da impresia unei competiții veritabile; reținerea de la ofertare care înseamnă că o companie nu prezintă o ofertă pentru adjudecarea finală; alternarea ofertei, atunci când companiile continuă să oferteze, dar consimt să fie, pe rând, ofertantul câștigător; și alocarea pe piață, când concurenții împart piața și decid să nu concureze pentru anumiți clienți ori într-o anumită zonă geografică.

Pentru efectuarea urmăririi penale în dosarele având ca obiect infracțiunea de deturnare a licitațiilor competent este parchetul de pe lângă judecătorie.

De cele mai multe ori însă, infracțiunea intră în concurs cu infracțiunea de grup infracțional organizat, astfel că dosarele sunt instrumentate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Alteori implică și săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către persoane a căror calitate atrage competența Direcției Naționale Anticorupție.