Dezastrul de la Poștă: Cu pierderile Poștei mai făceam un tronson de Cernavodă-Medgidia

Cu cea mai mare rețea de distribuție din țară și cu monopol pe trimiterile de sub 50 de grame, Poșta a adunat pierderi de 484 mil. lei (105 mil. euro) în ultimii trei ani, valoare similară cu cea a construirii tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia.

“Pornind de la realitatea faptului că nu se va obține rapid o creștere suficientă de venituri care să asigure atingerea obiectivului de trecere pe profit, este necesară continuarea aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor, măsuri care se vor reflecta și în reducerea cheltuielilor salariale, ce reprezintă circa 70% din totalul cheltuielilor de exploatare”, a transmis Dan Dumitrescu, șef Birou Relații Publice și Cabinet Director General. Anul acesta Poșta trebuie să treacă pe profit, estimat la 2 milioane de lei (434.000 euro) Bilanțul din prima jumătate a anului arată însă că operatorul de stat nu a reușit să iasă de pe pierderi, ci doar să le reducă la 2,5 milioane de euro. Cifra de afaceri a fost în scădere cu 3,5%, până la 135 de milioane de euro. Poșta a stopat investițiile în modernizarea oficiilor poș­ta­le după ce în ultimii cinci ani a refăcut doar 200 de sub­u­nități poștale din cele circa 6.000 existente în prezent. Dacă Poșta este pe pierderi, La Poste – poșta franceză – a avut un profit operațional de 784 mil. euro la afaceri de 21 mld. euro. Pierderile totale ale Poștei în ultimii trei ani se ridică la 484 milioane de lei (105 mil. euro), iar compania riscă să se prăbușească în lipsa unui plan de restructurare eficient. Chiar și cu cea mai mare rețea de distribuție din țară și cu monopol pe trimiterile poștale sub 50 de grame, Poșta abia reușește să se mențină pe linia de plutire. Veniturile operatorului de stat sunt în scădere în timp ce firmele concurente vin cu servicii atractive pe segmentul serviciilor poștale și de livrare colete.

Vopseaua scorojită de pe ușă stă să cadă, două tomberoane zac chiar la intrarea în oficiu, iar ghișeele delimitate de geamuri acoperite cu afișe aproape că nu te lasă să vezi ce este pe partea cealaltă.

Asta este imaginea cu care una dintre cele mai mari companii de stat, Poșta Ro­mână, își întâmpină clienții la oficiul poștal 20 de pe strada Traian din inima Capitalei. Oficiul este amenajat într-o casă veche, cu o curte neasfaltată și garduri ruginite.

Aici stau la coadă patru persoane care vor fie să își plătească factura la telefon, fie o amendă sau pur și simplu să cumpere câteva timbre. Acesta este doar unul dintre cele 5.800 de oficii poștale în care nu s-a mai investit niciun leu în ultimii cinci ani. Acolo unde pereții au fost văruiți, ca, de exemplu, la oficiul 19 din piața Matei Ambrozie, tot se formează cozi, iar clienții trebuie să interacționeze cu reprezentantul poștei tot printr-un geam, care în străinătate a fost eliminat de mult.

Aspectul oficiilor poștale reflectă în totalitate nivelul de degradare în care se află compania Poșta Română, care, deși are cea mai mare rețea de distribuție din țară și deține încă monopol pe trimiterile de mici dimensiuni până în 2013, nu a fructificat în niciun fel acest avantaj.

Anul trecut cifra de afaceri a Poștei a scăzut cu 8,2%, la 1,2 miliarde de lei (280 mil. euro), în timp ce pierderile au crescut cu 50%, până la circa 183 milioane de lei (42,5 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe.

“În ultimii cinci ani, Poșta Română a modernizat aproximativ 200 de subunități poștale din cele circa 6.000 existente în prezent”, au spus oficialii Poștei Române. Dan Dumitrescu, reprezentantul Poștei, a transmis că anul acesta investițiile în modernizarea oficiilor poștale au fost stopate, dat fiind că se urmărește micșorarea costurilor.

Ineficiență în administrare

Situația de la Poștă reflectă ineficiența în administrare, managementul defectuos și prevalarea interesului privat în fața celui public.

În mai anul acesta Dan Nica, ministrul co­municațiilor, declara că fără măsuri de re­structurare Poșta riscă să intre în faliment. În prezent, Poșta trece printr-o perioadă de restructurare a activității, dat fiind rezul­tatele negative pe care le-a obținut în ultimii ani.

“Pornind de la realitatea faptului că nu se va obține rapid o creștere suficientă de venituri care să asigure atingerea acestui obiectiv (profit de 2 mil. lei anul acesta) este necesară continuarea aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor, măsuri care se vor reflecta, din păcate, și în reducerea cheltuielilor salariale, ce reprezintă circa 70% din totalul cheltuielilor de exploatare”, a spus Dan Dumitrescu, șef Birou Relații Publice și Cabinet Director General.

Potrivit Poștei, scăderea veniturilor a fost cauzată de prelungirea crizei economice, orientarea populației către servicii alter­native (tranzacții bancare, comunicații on-line) în defavoarea serviciilor oferite de poștă, dezvoltarea concurenței, ce se reflectă prin ofertele mai avantajoase ale firmelor de curierat care operează pe același segment al serviciilor poștale, scăderea continuă a numărului de pensii și alte drepturi sociale distribuite de Poșta Română.

Sub orice critică, așa descriu clienții Poștei Române condițiile din oficii

“Cam de două-trei ori pe lună intru în oficiul poștal de pe strada Traian ca să plătesc facturi, acum am venit pentru a plăti factura la telefon. Oficiul, vedeți și dumneavoastră cum arată, ar putea să fie mai frumos”, a spus Valentin Frigoiu, pensionar. Și Alexandru Pârvu, 50 de ani, care a venit să cumpere timbre spune că i se pare sub orice critică aspectul acestui oficiu și că pare că se aplică “după noi, potopul”. Un tânăr, P. Grama, 23 de ani, care stătea la coadă să își plătească o amendă, afirmă că i se pare că nu s-a schimbat nimic în acest oficiu față de perioada în care venea să își ridice alocația.

Întrebați de ZF de ce nu s-a modernizat acest oficiu, oficialii Poștei Române au transmis că salariații din oficiul 20 își desfășoară activitatea într-un imobil re­vendicat ce se află în litigiu, în consecință nu se pot executa lucrări de modernizare sau reabilitare. “Menționăm faptul că pot fi modernizate numai clădirile ce se află în proprietatea Poștei”, potrivit reprezen­tanților Poștei. Nu doar aspectul unor oficii poștale lasă de dorit, ci și modul și instrucțiunile de lucru, avizarea cu hârtii completate de mână, în locul celor telefonice sau prin e-mail și formularistica.

Servicii noi, ce facilitează trimiterile de colete, doar la firmele private

În timp ce Poșta își pierde clienții din cauza condițiilor oferite și a serviciilor, companiile private care concurează cu operatorul de stat pe segmentul de livrări colete încearcă să își crească cota de piață prin servicii noi, ce facilitează expedierea de colete. De exemplu, firma românească FAN Courier, cu afaceri de 40 de milioane de euro, a lansat în august un serviciu, collect point, prin care clienții vor putea plasa coletele în oricare din cele 40 de magazine ale rețelelor Inmedio și Relay. Mai mult, clientul poate face plata printr-un SMS, serviciul fiind disponibil tuturor persoanelor care dețin un telefon mobil cu o cartelă activă în rețelele Orange, Vodafone și Cosmote.

În urmă cu o lună un antreprenor cu o experiență managerială de peste 10 ani în curierat rapid și proprietarul companiei de curierat Sameday Courier, Octavian Bădescu, spunea că până și un curier din compania lui, “înarmat doar cu bună-credință”, ar fi gestionat mai bine Poșta Română decât a făcut-o statul român, miniștrii de resort și managerii de la Poștă.

Omologii La Poste (poșta franceză) și Deutsche Post, pe profit, dar și cu oficii moderne

“Pentru a atinge obiectivul de-a satisface 95% dintre clienții noștri, până la sfârșitul acestui an vom organiza un nou model de întâmpinare și asistență pentru client, dar și de vânzare în oficiile poștale.

Scopul este reducerea timpului de așteptat la coadă”, așa sună mesajul postat pe propriul site de La Poste (Poșta Franceză), care a introdus în oficiile poștale automate unde clientul poate realiza singur tranzacții simple, evitând statul la coadă. Această măsură vine după ce toate oficiile poștale au fost modernizate, francezii renun­țând de mult la geamurile de la ghișee.

La Poste, cu afaceri de 21 de miliarde de euro, a făcut un profit operațional de 784 de milioane de euro, din care 149 de milioane de euro au fost generate de segmentul de corespondență, 336 de milioane de euro de cel de livrare rapidă colete, iar restul din alte servicii, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

Dacă poșta franceză (cu 17.000 de oficii poștale și 2 milioane de clienți zilnic) și afaceri de 20 de miliarde de euro, dar și cea germană investesc în oficiile poștale și reușesc la sfârșitul anului să aibă și profit, Poșta Română continuă să înregistreze pierderi, iar investițiile în oficii poștale rămân doar la nivel de dorință.

Și Poșta germană – Deutsche Post este pe profit. În prima jumătate a acestui an a avut afaceri de 13,7 miliarde de euro și un profit net consolidat de 201 milioane de euro, potrivit raportului de pe site-ul companiei. Anul trecut compania cu 470.000 de angajați în 220 de țări a terminat cu afaceri de 53 de miliarde de euro.

Structura veniturilor Poștei Române: face cei mai mulți bani din plata pensiilor

Aproape o treime din cifra de afaceri a Poștei este asigurată de serviciile de plată a pensiilor, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale fiind principalul client al Poștei. Din serviciile poștale de corespondență Poșta câștigă în jur de 25%, iar din serviciile financiare prestate obține încasări ce reprezintă sub 5% din veniturile totale.

În șase ani Poșta a schimbat 4 directori generali, iar unul dintre ei, Dan Mihai Toader (numit de Szolt Nagy – UDMR) a fost pus sub învinuire de DNA într-un dosar referitor la asocierea Poștei cu un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din București. În 2009 Toader a fost înlocuit de Marius Vătavu, care a fost schimbat cu Tudor Gabriel Bohâlțeanu, fost vice­președinte al băncii de stat Eximbank, numit de către ministrul co­mu­nicațiilor Gabriel Sandu. După ce Bohâlțeanu și-a dat demisia, a fost adus la conducere Daniel Neagoe, iar ulterior a fost numit la conducere Ion Șmeeianu.

Primul pas spre vânzarea unui pachet de 20%

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) vrea să vândă unui investitor strategic cel puțin 20% din acțiunile Poștei Române printr-o majorare de capital, operațiune asumată în relația cu Fondul Mo­netar Internațional (FMI). Recent, MCSI a publicat un anunț cu intenția de-a selecta un consultant de reputație internațională – bancă de investiții sau firmă de consultanță cu experiență în privatizare – în vederea acordării de consultanță pentru pregătirea și derularea pro­cesului de privatizare a companiei națio­nale.

Ofertele vor putea fi depuse până pe 10 septembrie, se arată în anunț. Acționarii Poștei sunt MCSI, cu o participație de 75%, și Fondul Pro­prietatea, care deține 25% din capital. Mi­nisterul Comunicațiilor controlează șase dintre cele nouă mandate ale Consiliului de Ad­mi­nis­trație și aprobă numirea directorului general.