Diferenta dintre curaj si tupeu

Asa ca am tacut un pic, dupa care i-am spus cu “vorbele mele”: tupeul e ceva ce te ajuta ca, dupa ce ai dat doi fraieri la o parte ca sa ajungi la ce crezi ca-ti doresti, sa mai dai de-a berbeleacul inca doi, asa, pentru ca stii ca poti. Cat despre curaj, el se manifesta cand unul dintre fraieri, desi stie ca l-ai tavalit rau de tot, se ridica si lupta mai departe. Si asta nu ca sa-si recupereze locul. Ci pentru un principiu. Iar principiile, se stie, sunt in general doar niste fraze rostite raspicat la o bere.

Nu numai ca pustiul m-a privit ciudat, dar parintii lui nu o mai lasa nici macar pe fiica mea sa se apropie de el in parc… Pe mine insa m-a starnit intr-atata analiza acestei dihotomii, incat am inceput sa ma gandesc la definitii mai bune. Definitiile nu sunt insa specialitatea mea, eu fiind convins ca vine apa si le ia. Si ca fac pe urma altii… altele mai mari si mai frumoase. A trebuit totusi sa-mi adun tot curajul pentru a cauta un exemplu al acestei virtuti care sa fie mai presus de orice dubiu. Desi sunt pasionat de istorie (sau poate tocmai de-aia), nu consider ca exista macar un luptator emblematic care sa fie exemplul perfect de curaj: cei mai multi aveau un mobil palpabil pentru care luptau sau se aflau fata in fata cu doua feluri de moarte si-l alegeau pe cel mai demn. Si martirii religiilor pot fi pusi la indoiala, pentru ca ei credeau intr-o promisiune, viata vesnica de dupa moarte, care-i facea de exemplu pe daci sa sara in sulite de mai mare dragul. Si atunci mi-am adus aminte de Michelangelo. Si de curajul in arta. Domeniu care este el insusi intr-un soi de contradictie cu materialismul care pune in miscare istoria. Iar Michelangelo a demonstrat un curaj nebun pictand nespus de frumos barbati goi in biserica. Ce-i drept, Papa Pius al IV-lea a ordonat sa se picteze niste haine pe trupurile unora dintre ei, munca pe care Michelangelo n-a facut-o. Cum s-a gasit un alt pictor pentru asta, se pare ca artistul i-ar fi transmis Papei: “Sa se ocupe Sanctitatea-Sa de schimbarea oamenilor, ca schimbarea unei picturi e lucru usor”. De ce am totusi senzatia ca unii dintre dumneavoastra exclamati deja: “Doamne, ce tupeu!”?