Din 540 de angajați ai CSA, CNVM și CSSPP, după comasare, au mai "rămas" 856

 Noua organigramă a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) prevede un număr total de 856 de posturi, cu circa 300 mai multe decât numărul de angajați preluați de ASF de la cele trei comisii pe care le-a înlocuit la finalul lunii aprilie (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare), potrivit unor surse familiare cu situația.

ASF nu a făcut publică noua organigramă, deși aceasta ar fi fost deja aprobată de conducerea ASF și ar urma să intre în vigoare de la 1 august, au mai precizat aceleași surse.

Programarea unui număr mai mare de angajați vine în contradicție cu declarațiile pe care le-au făcut public atât Dan Radu Rușanu, președintele ASF, cât și Mircea Ursache, vicepreședintele ASF, că noua instituție de supraveghere va avea cu 15% mai puțin angajați.

Pe 19 mai Mircea Ursache declara pentru ZF că vrea să reducă cu 15% personalul ASF, de la 540 de angajați, cât a preluat de la vechile comisii, până la un număr 460, prin comasarea direcțiilor comune de resurse umane, financiar-contabilitate, control și juridic. Și președintele Dan Rușanu a declarat la numirea în funcție că are în plan să reducă cu 15% personalul.

În loc să reducă personalul, ASF a făcut angajări încă de la înființare fără să aibă noua organigramă definitivată.

Un număr mai mare de posturi în organigramă înseamnă și cheltuieli mai mari cu personalul, deci cheltuieli mai mari de funcționare pentru ASF. Autoritatea nu primește bani de la buget, ci se autofinanțează, însă veniturile provin din taxe și comisioane percepute de la companiile de asigurări, de la fondurile mutuale și fondurile de pensii și din tranzacțiile bursiere. În final, cheltuielile mai mari de la ASF înseamnă costuri mai mari ale serviciilor de asigurări, ale tranzacțiilor de pe bursă și ale serviciilor de administrare a pensiilor și fondurilor mutuale.

Unul dintre argumentele creării ASF a fost reducerea cheltuielilor astfel încât supravegherea piețelor financiare nebancare să fie mai eficientă și mai ieftină. Chiar guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, declara în decembrie 2012 că „e un lux să stai cu trei instituții pentru 3-4% (din piața financiară – n.red.)“.

Banca Națională a României (BNR), care face politica monetară a României și supraveghează sistemul bancar, cu active de 83 mld. euro, avea anul trecut 1.866 de salariați. Spre comparație, ASF are sub supraveghere active de 10-15 miliarde de euro, după cum declara președintele autorității Dan Radu Rușanu la preluarea mandatului, iar pentru asta are nevoie de peste 850 de angajați.

Contactat ieri telefonic, Daniel Dăianu, prim vicepreședintele ASF, a declarat că nu poate da detalii despre noua organigramă.

„Nu este încă nimic definitivat. Față de ce era înainte vă pot spune că ASF va avea o direcție nouă de supraveghere integrată responsabilă de supravegherea grupurilor financiare și o direcție de analiză ce va evalua riscurile pe fiecare sector de activitate, la fel ca la BNR“, a spus Daniel Dăianu.

Nici departamentul de comunicare al ASF nu a răspuns la solicitarea trimisă de ZF pe email în care ZF a solicitat detalii cu privire la noua organigramă.

Azi ar urma să aibă loc negocierea contractului colectiv de muncă pentru angajații ASF. Conducerea instituției are programate întâlniri cu reprezentanții angajaților proveniți din fostele comisiii.

La înființare ASF a preluat circa 550 de angajați de la fostele comisii de supraveghere, în rândul personalului preluat regăsindu-se și trei soții ale unor reprezentanți de vârf din politică – Laura Chițoiu, Luiza Scutaru și Cristina Zgonea –, care ocupă poziții de director și director adjunct în cadrul unor departamente ale fostei Comisii de Supraveghere a Asigură­rilor (CSA).

Între timp, numărul de angajați al ASF ar fi depășit 600, potrivit unor surse apropiate instituției.

Ziarul Financiar a solicitat oficial Autorității de Supraveghere Financiară informații privind persoanele nou angajate și modul în care s-au făcut angajările.

„Din 29 aprilie 2013, ASF a făcut mai multe angajări în special în poziții neacoperite de către vechile structuri. Procesul de organizare a ASF este unul continuu, fluxul de personal fiind în dublu sens: renunțare la personal, dar și recrutare de nou personal. ASF face distincția fermă între politica de organizare și resurse umane și strategia de implementare a politicii de organizare și resurselor umane. În privința politicii de organizare și resurse umane, ASF reafirmă obiectivul ca, până la finalul anului 2013, să reducă personalul cu până la 15% față de nivelul rezultat din comasarea entităților CNVM, CSSPP și CSA“, se arată într-un răspuns oficial transmis de ASF la începutul lunii iulie.

Dacă 856 va fi numărul final de angajați ai ASF, personalul instituției românești se apropie de cel al autorității de supraveghere din Polonia, respectiv al Komisja Nadzoru Finansowego (KNF) –pentru care lucrează 909 angajați responsabili de supravegherea întregului sistem financiar (bănci, bursă, pensii private, asigurări, fonduri de investiții). Însă KNF supraveghează în Polonia un sistem financiar cu active de peste 600 miliarde de euro, în timp ce ASF supraveghează doar piața de capital, asigurările și pensii private cu active de 30 miliarde de euro, de peste 20 de ori mai mici.

Discrepanța dintre România și Polonia devine și mai mare în cazul salariilor pe care le încasează conducătorii ASF, de peste patru ori mai mari decât cele ale conducătorilor KNF.

În Polonia, Andrzej Jakubiak, pre­șe­dintele KNF, are un salariu brut de 3.700 de euro/lună (15.000 de zloți), ceea ce înseamnă un salariu net de circa 2.500-3.000 de euro. În Polonia, salariul din orice instituție financiară de stat, inclusiv autoritatea de supraveghere, nu poate depăși salariul ministrului de finanțe. La rândul lor, salariile miniștrilor și ale celor mai înalți oficiali din Polonia nu pot depăși de 5 ori salariul mediu net pe economie, care acum e de circa 700 de euro. În România, membrii consiliului ASF câștigă peste 10.000 de euro pe lună, de circa zece ori mai mult decât primul-ministru Victor Ponta și de trei ori mai mult decât omologii lor din Polonia.

Pe de altă parte,  între bursa de la București și cea din Varșovia este o distanță ca de la cer la pământ. Cu tranzacții medii zilnice cu acțiuni de doar 7 mil. euro în 2013, bursa de la București este de 28 de ori mai mică decât competitorul polonez, care are tranzacții de 195 mil. euro pe zi.

  Companiile de asigurări din România au active de nouă ori mai mici decât firmele din Polonia, în timp ce fondurile de pensii private poloneze au active de 64 mld. euro față de 2,7 mld. euro cât sunt activele fondurilor private de pensii românești.