Din datorii s-a intrupat capitalismul

Cele mai bune, cele mai mari si cele mai profitabile afaceri, cu statul se fac. Aceasta afirmatie dainuie in mintea tuturor oamenilor de afaceri mari si poate sta la loc de cinste pe un perete, ca un dicton perpetuu.

Afirmatia este universal valabila pentru orice tara, deci nu am avea de ce sa ne plangem. Un plus mai mare sau mai mic de prosperitate vine din afacerile cu statul.

Statul este cel mai bun platitor, cel mai ingaduitor recuperator de bani si cum sa nu vrea oamenii de afaceri sa-i fie partener! Unul din paradoxurile lumii capitaliste este ca unii din oamenii de afaceri, privati suta%, sunt cei mai interesati in mentinerea structurilor mari de stat, pentru ca asa pot prospera ei, devenind unii din multii furnizori. Furnizorii “regali”.

Sa luam cazurile din Romania cele mai celebre: Petrom, Romgaz, Sidex, bancile de stat sau tot ce inseamna “interes national” in a clasifica companiile. Pe seama lor prospera multi oameni de afaceri. Cum sa vrea cineva ca aceste firme de stat sa devina private? Primii care se impotrivesc sunt oamenii de afaceri, pentru ca aici se aplica unul din conceptele cele mai capitaliste ale societatii romanesti. Profiturile se privatizeaza iar pierderile se nationalizeaza.

Scandalul Ordonantei 95 privind stingerea unor obligatii catre buget ale agentilor economici care vor furniza produse si servicii pentru institutiile publice din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala se incadreaza cu brio in conceptele cele mai capitaliste din Romania. Adica societatile care au datorii la stat pot livra produse in contul acestor creante. Intai faci datorii, iar cel mai “darnic”, din acest punct de vedere, este statul. Te lasa sa-i fii dator, iar apoi te compenseaza. Statul nu sterge datoriile, ci le compenseaza, aceasta fiind formularea oficiala a Guvernului pentru a explica Ordonanta 95. Este o nuanta, nu? Peste noapte, unele firme din datoare vandute devin brusc bogate. Cu ajutorul statului. ai-au vandut marfa din stoc. Peste rand, ce-i drept.

Scandalul Ordonantei arata cum ministrii isi pot da mana cand este vorba sa ajute capitalismul firmelor sa prospere. ai mai arata ceva. Ca intre Guvern si Monitorul Oficial este o cale lunga pentru un act normativ. Pe baza caruia se fac mari afaceri si se decide gradul de prosperitate al unora sau altora.

Sa aprobi ceva in Guvern, iar in Monitor sa mai apara si altceva. Iti trebuie tupeu mare si sustinere de partid pentru a schimba sau a adauga ceva intr-un act oficial de Guvern. Este putin probabil ca aceste modificari sa fie facute de simplii functionari. Ei doar executa.

Premierul Mugur Isarescu isi aminteste ca a acceptat o lista de societati care sa intre in aceasta compensare, dar pana la publicarea in Monitorul Oficial, societatile “s-au inmultit”. Asa, pur si simplu! S-au introdus ele singure, aceste societati, pe aceasta lista? Asa ceva nu se poate.

O a doua problema este ca o parte din societati au declarat ca nu au ce sa caute acolo, pe motiv ca nu au datorii. Cine le-a pus pe lista si-a batut joc nu de societatile respective, ci de Guvern si premierul Isarescu. In modul cel mai direct, cu acte in regula si cu toate semnaturile de rigoare. Fara a mai vorbi de pozitia delicata in care este pus acum premierul fata de organismele financiare internationale cu care a convenit macar ca spirit, daca nu chiar si ca litera, angajamente de cu totul alt gen .

Poate ordonanta o fi buna, ca da o gura de oxigen unor societati, cum spune Guvernul. Dar incalca multe alte principii. Sau mai bine spus promoveaza un nou principiu: fii dator intai la stat, ca apoi ai sanse mari sa te imbogatesti. Ca te compenseaza statul.

Capitalismul si a fi om de afaceri este o adevarata aventura care incepe si se sfarseste cu statul. Iar unul din marile adevaruri, pe care viata le subliniaza si mai mult, este ca… din datorii se intrupeaza capitalismul. Pe meleagurile romanesti, desigur.