Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Din dinastie de arhitecți/ de Ziarul de duminică

Membru al unei dinastii de arhitecți, creator al unor clădiri care s-au constituit în podoabe ale orașului, Ion D. Berindey a lăsat o operă a cărei complexitate si frumusețe se cuveneau a fi investigate.

Ziarul de Duminica · 15 ianuarie 2015 · 2 min de citit

Sidonia Teodorescu

Mari arhitecți bucureșteni. Ion D. Berindey

Editura Vremea

Albumul deschide seria Mari arhitecți bucureșteni din cadrul colecției Planeta București a Editurii Vremea. Cuvânt-înainte – acad. Dan Berindei.

Membru al unei dinastii de arhitecți, creator al unor clădiri care s-au constituit în podoabe ale orașului, Ion D. Berindey a lăsat o operă a cărei complexitate si frumusețe se cuveneau a fi investigate. Arhitectul și-a găsit cronicarul în persoana tinerei arhitecte Sidonia Teodorescu, care a dedicat marelui înaintaș o monografie amplă. Așternut pe paginile acestui volum, rod al unor cercetări asidue și îndelungate în arhive, biblioteci și colectii publice și particulare, studiul aduce date noi, necunoscute nu numai marelui public, ci și specialiștilor, privitoare la creația lui Ion D. Berindey.
De la descoperirea paternității, anterior necunoscute, a unor clădiri importante, la analiza arhitecturală a monumentelor și la prezentarea structurată a biografiei arhitectului, această carte conține tot ceea ce este necesar unui iubitor al arhitecturii și al Bucureștilor pentru a înțelege contribuția lui Ion D. Berindey la dezvoltarea arhitecturii în România și la făurirea identității Capitalei ei.

O lucrare strict necesară în aceste zile de atac masiv asupra patrimoniului monumental al orașului, amenințat cu pierderea documentelor sale construite, ferestre către viața antecesorilor noștri, mereu deschise, unice în autenticitatea lor. Cu pierderea rădăcinilor care îl susțin în speranțele sale de dezvoltare viitoare.
O carte de citit, de recitit și de ținut minte.

Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), Ion D. Berindey (1871-1928) a absolvit Școala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând, în cei 30 de ani de carieră, să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariștilor, casa și observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian în București, hipodromul de la Băneasa, Palatul Cantacuzino de la Florești, Palatul Culturii din Iași.

Sidonia Teodorescu este arhitect, diplomat al Universității de Arhitectură „Ion Mincu” (1993), diplomat de master româno-francez „Dezvoltare urbană integrată” la UAUIM (2007) și doctor în arhitectură la UAUIM (2013), cu teza „Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic”. În prezent, este lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret”, arhitect în cadrul propriului birou de arhitectură și redactor al revistei „Bucureștiul meu drag”. Este membru al Ordinului Arhitecților din România, al Uniunii Arhitecților din România, al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române.

Citește și