Din Shanghai la Hollywood/ de Elisabeta Lăsconi

Ultimii ani au adus în prim-plan China cu istoria ei prea puțin cunoscută, cu o tradiție culturală de câteva milenii, așa că, în mod firesc, romanele se transformă și în porți de pătrundere în lumea chineză. Dar un sinolog se formează în câteva decenii, tot atât cât are nevoie un traducător ca să asimileze limba și literatura chineză, până să riște aventura transpunerii de povești dintr-un cod cultural în altul.

Așa că, în asemenea împrejurări, apar mesagerii între o cultură prea puțin accesibilă și restul lumii. Și cred că la noi interesul față de Japonia l-a declanșat romanul “Shogun” scris de un englez, nu de un japonez, dacă ne referim la publicul larg, căci publicul avizat îi descoperise deja pe Yasunari Kawabata și Yukio Mishima, pe Kobo Abe, dar traduși la noi întâi prin intermediar englez, francez sau germană.

Și, revenind la cultura chineză, ea cunoaște un fenomen interesant, ajunge la noi după un ocol american și în veșminte lingvistice englezești. Trei scriitoare au cucerit milioane de cititori cu romane devenite rapid bestseller: Amy Tan, Anchee Min și Lisa See. Doar Anchee Min s-a născut și a crescut în China, a reușit să ajungă în America, s-a dedicat scrisului, iar romanele ei au tentă biografică, având ca personaje pe Împărăteasa Orhidee, pe doamna Mao și pe Pearl Buck.

Amy Tan și Lisa See provin din familii chinezești, americanizate, dar care își duc cu ele zestrea veche: structura și ierarhia familiei, educația dată copiilor, mentalitatea. Poveștile lor recuperează strat cu strat dramele ce au zguduit China în prima jumătate de secol XX și căile alese de chinezi pentru a supraviețui, nu de puține ori, calea fiind cea a exilului în locuri cât mai depărtate. Și astfel diferența dintre civilizații și culturi ajută un cititor prea puțin inițiat să înțeleagă.

Și, în trecere, aș aminti că poveștile chinezilor din America de Nord sunt concurate serios de istoriile chinezilor din America de Sud, le-am descoperit în romanele bestselleristelor Isabel Allende, Zoe Valdes și neobișnuita Daina Chaviano, toate trăind pe alt continent. Ne aflăm așadar în fața unei expansiuni literare complexe, pregătind de vreo două decenii orizontul de așteptare pentru capodoperele mai noi sau mai vechi ale literaturii chineze.

Până atunci însă, un roman ca “Fetele din Shanghai” de Lisa See înfățișează destinele a două surori, Pearl și May, străbătând vâltoarea ce a zguduit China. Surorile trăiesc într-o familie înstărită, dintr-un Shanghai cosmopolit, amintind de Parisul anilor nebuni, unde contrariile colorează viața orașului: milionari și cerșetori, gangsteri și și revoluționari. De la existența fără griji, surorile se trezesc brusc într-o lume zguduită din temelii.

Cele două surori părăsesc Shanghaiul distrus de bombele japoneze, iar fuga le duce în sud și apoi la Hong Kong, până să ajungă în America, la “Muntele de aur”. Duc cu ele povara unei rivalități mai mult sau mai puțin ascunse, obligațiile de familie și ambiția de a-și găsi loc în lumea americană. Cititorul atent recunoaște în fundal fracturile secolului al XX-lea, cu războaie și revoluții ce spulberă familii și răsucesc existențe.

Cititorii fascinați de Orient vor găsi multe detalii despre viața familiei chinezești. Când am răsfoit prima oară cartea, pagina citită cuprinde o lecție dată de mamă celor două surori, explicându-le firea, temperamentul și viața ce le așteaptă în funcție de zodia fiecăruia, Pearl fiind Oaie, iar May – Dragon.

Credințele și cutumele străvechi se îmbină cu datele despre anii americani ale chinezilor care și-au dus cu ei bucăți din țara pierdută. Surorile au parte și de unele, și de altele, căci ele împart totul, până și iubirea sau maternitatea, în drumul lor din Shanghaiul unde au pierdut tot până la Hollywood, unde regăsesc câte ceva din tot ce-au pierdut. Cele trei părți ale cărții – Soarta, Norocul și Destinul, îndeamnă pe cititor să exploreze mai departe o filosofie și o viziune asupra vieții prea puțin știută.

Lisa See, Fetele din Shanghai, traducere din limba engleză și note de Valentina Tache, Editura Allfa, colecția “Strada ficțiunii”, București, 2011, 416 pag.