Discutii cu scantei pe tema Codului fiscal

Discutii de o duritate fara precedent ieri la Palatul Victoria pe tema modificarilor Codului fiscal: de o parte reprezentantii oamenilor de afaceri, indignati de lipsa unor dezbateri publice asupra textului ordonantei de urgenta, pe de alta vicepremierul George Copos, lasat singur in fata criticilor de ministrul finantelor. Participantii la discutie i-au transmis premierului Tariceanu sa nu le ignore criticile si propunerile, sustinand ca nu exista justificare pentru adoptarea modificarilor in procedura de urgenta, cu incalcarea legilor in vigoare. In eventualitatea unei lipse de receptivitate din partea Guvernului, oamenii de afaceri au amenintat cu actiuni la Curtea Suprema de Justitie, iar in cele din urma cu Curtea de la Strasbourg pentru a cere respectarea legilor. Au fost solicitate cifre care sa demonstreze eficienta masurilor incluse in ordonanta. Iata mai jos principalele comentarii ale oamenilor de afaceri fata de proiectul de ordonanta.

@ Alinierea la regimul de taxare european al veniturilor din dobanzi ar trebui facuta gradual, concomitent cu introducerea unor posibilitati de deducere a cheltuielilor cu dobanda, in special pentru credite ipotecare, de studii, sau pentru investitii similare cu un impact serios pe termen mediu si lung asupra nivelului de trai, asa cum se practica in majoritatea statelor europene. De asemenea, ar trebui stipulate exceptii de la impunere in cazul investitiilor in anumite titluri purtatoare de dobanda, menite sa incurajeze proiecte de dezvoltare locala, regionala sau nationala. Este o masura prematura, care va descuraja economisirea in randul populatiei, ducand la directionarea spre consum a unui volum semnificativ de resurse financiare, cu potential impact inflationist.

@ Cresterea de 10 ori a impozitului pe castigul de capital rezultat in urma transferului titlurilor de valoare va reduce semnificativ interesul potentialilor investitori, persoane fizice, pe piata de capital, cu consecinte serioase asupra lichiditatii. In orice caz, acest impozit se poate percepe doar prin declaratia globala de venit si nu pe tranzactie, asa cum se intampla in majoritatea statelor europene, inclusiv cele din Europa Centrala si de Est.

@ Introducerea reglementarilor propuse privind impozitarea tranzactiilor imobiliare ar putea, in timp, afecta libera circulatie a bunurilor imobile, altele decat cele cu destinatia de locuinta. O abordare corecta si echidistanta ar trebui sa acorde acelasi regim fiscal tuturor investitiilor in proprietati imobiliare, fie ca sunt cu destinatie de locuinte sau nu, atata vreme cat se indeplinesc conditiile minimei perioade de detinere. Textul necesita o revedere atenta intrucat este neclar intr-o serie de aspecte cum ar fi: actualizarea valorii la inflatie, regimul veniturilor realizate din transferul proprietatii asupra locuintei unde se afla domiciliul, dreptul la confidentialitatea informatiilor in contextul obligatiei notarilor de a raporta informatii referitoare la tranzactiile efectuate.

@ Masura accizarii electricitatii trebuie analizata cu multa atentie, in contextul in care nici statele membre ale UE nu au ajuns inca sa aplice noua Directiva 2003/96/CEE. O asemenea masura atrage inevitabil o crestere semnificativa a costurilor la nivelul intregii economii, avand drept consecinta un risc inflationist, deloc de neglijat pentru o economie de piata in formare. In conformitate cu articolul 6 al Directivei 2003/96/CEE, statele membre ale UE au libertatea de a stabili scutiri sau reduceri ale nivelurilor minime de taxare fie direct, fie pe calea unor rambursari de accize, lucru pe care majoritatea statelor europene l-au si facut, amanand aplicarea efectiva a Directivei pana in 2009, 2010 si chiar mai indepartat in timp.

@ Proiectul de modificare a Codului fiscal stipuleaza deja valori ale accizelor, cu aplicare de la 1 aprilie 2005 sensibil egale cu minimele europene, iar in unele cazuri (GPL sau Kerosen) chiar mai mari. Chiar presupunand ca termenul de gratie negociat ar fi considerat de organismele europene prea lung, aceste cresteri de accize s-ar putea esalona treptat pana la 31.12.2006. De asemenea, se mentin diferente nejustificabile de accize intre diversele tipuri de carburanti care nu fac decat sa stimuleze frauda fiscala. Egalizarea accizelor la benzina si motorina poate aduce statului venituri importante, aceasta fiind tendinta si in alte state europene.

@ Se elimina orice obligatie care decurgea din angajamentele asumate fata de UE si negociate cu industria tutunului, care confereau predictibilitate pentru urmatorii  ani (pana la 1 ianuarie 2010, cand ar fi trebuit realizata alinierea la acciza europeana). Totodata se induce un mare grad de instabilitate, revenindu-se la situatia de dinainte de 2001, cand cresterea accizei la tigarete era aleatorie. Cresterea propusa se face mai repede, este mai mare decat cea convenita si, in plus, se realizeaza prin schimbarea structurii accizei mixte, astfel incat, printr-o masura fiscala se altereaza mediul concurential si se distorsioneaza echilibrul pietei. Masura are ca scop acoperirea deficitului bugetar, dar in realitate sanctioneaza consumatorii, introduce presiuni inflationiste si incurajeaza contrabanda. De notat ca Ungaria si Lituania nu au crescut in acest an acciza la tigarete, iar Bulgaria a revenit la nivelul anului trecut, din cauza contrabandei. In conditiile in care preturile din Moldova, Rusia si Ucraina sunt mai mici decat in Romania, piata neagra este stimulata oricum in mod natural.