Dorin Mantescu: Cresterea economica este sustenabila

Exista semne evidente ale unei cresteri economice sanatoase in Romania.
Produsul intern brut a crescut cu 6,9 la suta in primul trimestru al anului, mult mai rapid decat estimarile initiale. Investitiile au crescut mai repede decat in aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce ritmul de crestere al consumului s-a diminuat. Ritmul de crestere al consumului individual efectiv a fost de 10,9 la suta in termeni reali, fata de 12,5 la suta in perioada similara a anului precedent, iar ritmul de crestere a formarii brute de capital fix a fost de 11,4 la suta in termeni reali fata de o crestere de numai 5,2 la suta in primul trimestru din 2005.
Chiar daca economia inregistreaza o relativa accelerare a ritmului de crestere economica, odata cu sporirea contributiei agriculturii pe parcursul anului, ritmul de ansamblu se va modera catre nivelul potential. In plus, atenuarea efectelor relaxarii fiscale implementate in anul precedent corelata cu promovarea unei politici moderate salariale atat in sectorul bugetar, cat si in cel al intreprinderilor de stat vor conduce la o incetinire relativa a consumului cu efecte benefice asupra echilibrelor macroeconomice.
Este aceasta crestere economica sustenabila sau nu? Pentru a caracteriza o anumita evolutie economica ca fiind sustenabila sau nesustenabila avem nevoie de o serie de criterii la care sa ne raportam pentru a emite o judecata de valoare. Din acest punct de vedere indicatorii principali care sunt avuti in vedere de economisti pentru caracterizarea gradului de vulnerabilitate al unei economii sunt: structura si evolutia incasarilor din impozite si taxe, deficitul de cont curent, nivelul rezervelor internationale, nivelul si dinamica investitiilor straine directe, starea sistemului bancar, nivelele deficitului bugetar si datoriei publice.
Performanta bugetara in primele 5 luni ale anului a confirmat tendinta buna observata in 2005. Ritmul de crestere al veniturilor din impozite indirecte (TVA si accize) s-a diminuat comparativ cu lunile precedente, in timp ce ritmul de crestere in termeni reali (valori ajustate cu evolutia inflatiei) a veniturilor bugetare directe s-a accelerat. Incasarile din TVA au crescut cu 13,9 la suta in primele 5 luni ale anului, fata de o crestere reala de 24 la suta in primul trimestru al anului. De asemenea, ritmul de crestere al accizelor a fost de 8 la suta in primele cinci luni ale anului 2006, mai scazut fata de ritmul de 13 la suta inregistrat in primul trimestru al anului. Atat impozitul pe venit, cat si contributiile la asigurarile de sanatate si de pensii au cunoscut o accelerare a ritmului de crestere reala. Cresterea veniturilor din impozitul pe venit a fost de 17,6 la suta in primele 5 luni ale anului, fata de aceeasi perioada a anului 2005, in timp ce veniturile din contributiile la asigurarile de pensii si de sanatate au crescut cu 7,3 la suta, respectiv 8,6 la suta. Concluzia este ca structura veniturilor bugetare este sanatoasa.
Pentru orice economie este foarte dificil spus cu exactitate care este “nivelul sustenabil” al deficitului de cont curent. Stim insa ca economiile angajate in procesul de convergenta reala sunt caracterizate de deficite de cont curent mai ridicate. Acest lucru este valabil si pentru economia romaneasca al carei deficit de cont curent a cunoscut o crestere in ultimii ani, desi deficitul bugetar s-a diminuat.
Principalul factor care explica aceasta evolutie a deficitului extern este diferenta din ce in ce mai mare intre ponderea investitiilor si a economisirii din sectorul privat. Deficitul sectorului privat a crescut de la 0,8 la suta din PIB in 2002 la 7,9 la suta din PIB in anul 2005. Atat timp cat finantarea deficitului de cont curent se realizeaza intr-o proportie majoritara din intrarile de capital autonome nu sunt motive serioase de ingrijorare. Din acest punct de vedere evolutiile din primul trimestru al anului 2006 sunt imbucuratoare. Deficitul de cont curent a fost acoperit integral de intrarile de investitii straine directe, care au crescut cu 142 la suta fata de perioada similara a anului precedent (si au reprezentat 1,7 miliarde de euro). Este foarte probabil ca volumul investitiilor straine directe sa ajunga la 8 miliarde de euro, ceea ce inseamna un nivel mai mult decat suficient pentru finantarea in totalitate a deficitului de cont curent pe care il prognozam la sfarsitul anului. Este foarte important ca exporturile au crescut in ciuda aprecierii cursului de schimb. Asadar, deficitul de cont curent este in acest moment sustenabil, iar investitiile straine directe in crestere arata increderea mediului de afaceri in potentialul de crestere al economiei romanesti.
Rezervele internationale ale Romaniei au fost de 18,2 miliarde de euro, la sfarsitul lunii mai. Acest nivel nu semnalizeaza vreun pericol, acoperind jumatate din valoarea prognozata a importurilor pentru intregul an. Altfel spus, acest volum acopera valoarea importurilor pentru 5-6 luni – mult peste nivelul considerat acceptabil in practica internationala de 3,5-4 luni. Concluzia este ca rezervele internationale ale Romaniei se afla la un nivel confortabil.
Romania are un grad de vulnerabilitate scazut si din perspectiva sectorului bancar. Avem un sistem bancar modern, competitiv, majoritar privat si, foarte important, caracterizat de indicatori de prudentialitate solizi (nivelul creditelor neperformante foarte mic, gradul inalt de capitalizare etc.). Starea sistemului bancar este, evident, foarte buna.
In ceea ce priveste ultimii doi indicatori ai finantelor publice pe care i-am mentionat in sirul indicatorilor de vulnerabilitate-deficitul bugetar si datoria publica – Romania are acum un nivel foarte mic pentru ambii indicatori, atat in comparatie cu celelalte state aflate in procese de transformare, cat si in raport cu criteriile de la Maastricht ale Uniunii Europene. Si din aceasta perspectiva concluzia este ca nu avem motive sa exageram ingrijorarile pe termen scurt, in loc sa ne gandim la o constructie pe termen mediu si lung.

Dorin Mantescu este consilier al ministrului finantelor