DOSARE DECLASIFICATE / Aromânii balcanici și bandele grecești (II)

Cu toate astea, Abbdurrahman, ministrul otoman al Justiției și Cultelor, a adresat o teskerea ministerială Patriarhului, aducându-i acestuia la cunoștință: “Valahii nu vor putea fi împiedicați de a celebra ceremoniile cultului lor de către preoții lor și în limba lor națională, nici nu vor fi împiedicați de a se servi de această limbă în școlile lor; că li se va fi permis de a-și numi propriii lor muhtari, conform legilor în vigoare; că nimeni nu va putea tulbura, în exercițiul funcțiunii lor, pe institutorii și pe inspectorii învățământului pe care comunitatea valahă i-ar numi, adresându-se – conform regulii stabilite – Ministerului Imperial al Instrucțiunei Publice, și că, în fine, Valahii vor lua parte la alegerile membrilor Consiliilor Administrative“. Ministrul turc al Justiției și Cultelor nu a uitat să menționeze că aromânii nu puteau să aducă modificări “la raporturile lor de supunere față de Patriarhat”.

Nemulțumirea Patriarhului nu a fost atenuată, acesta propunând într-o ședință a Sfântului Sinod excomunicarea preoților români și a tuturor creștinilor ortodocși care ar apela la serviciile acestora.

La 3 iulie 1905, Sfântul Sinod a declarat nulă căsătoria dintre aromânul Teodor Marcu, din Ianina, și Iulia Naum, motivându-și decizia prin faptul că un preot român a oficiat slujba religioasă. De asemenea, preotul Eftimie și diaconul Evghenie Profirecu au fost caterisiți. Cei doi slujitori ai bisericii s-au rezumat să citească decizia Sfântului Sinod (4 iulie), considerând-o abuzivă și precizând că vor continua să-și îndeplinească atribuțiile religioase.

Grecii, nemulțumiți de cererile cu caracter național ale aromânilor, s-au dedat la violențe. Bande formate din greci și plătite de către episcopii greci au început să atace comunitățile de aromâni în a doua parte a anului 1904. Preoții și profesorii aromâni au fost amenințați cu moartea în condițiile în care nu renunțau la folosirea limbii române și, implicit, nu-și închideau propriile școli și biserici, urmând să le folosească pe cele grecești. Astfel, aromânului Apostol Hagi-Gogu i s-a cerut într-o scrisoare de amenințare să declare că este grec. “Să arzi în fața victimelor tale cărțile românești, atât bisericești, cât și școlare, recunoscând greșeala ta și nedreptatea ce le-ai făcut și să ne scrii, comunicându-ne că ai executat toate acestea“.

CATALIN PETRUȚ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaborează la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-șef în perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, însumând peste 250 de articole, publicate în periodice și volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.