DOSARE DECLASIFICATE / Nicolae Iorga a fost urmarit de Siguranta

Voturile electoratului l-au trimis pe Nicolae Iorga, in 1906, in Camera Deputatilor. Din acelasi an, Directia Politiei si Sigurantei Generale a inceput sa stranga note informative referitoare la renumitul istoric. Se dorea ca, urmarindu-se conferintele acestuia, sa se analizeze modul in care se dezvoltau fazele miscarii nationaliste. De aceasta stare de fapt nu a fost strain nici premierul Dimitrie A. Sturdza. Paradoxal, unul dintre studentii istoricului lucra pentru Siguranta si intocmea note informative privindu-l pe acesta. De regula, informatiile care ajungeau la Siguranta erau verificate. Asa, de pilda, agentii Sigurantei stiau, la 23 ianuarie 1906, ca N. Iorga avea sa tina, la Ateneul Roman, o conferinta cu tema “Din trecutul romanesc” sau ca acesta a plecat la Iasi, la 18 martie, dorind sa participe la un miting de protest al studentilor si sa analizeze, impreuna cu A.C. Cuza, statutele societatii “Fratia Romana”. Agentii Sigurantei l-au urmarit pe N. Iorga la Universitate, dar si la domiciliul acestuia. Detectivii nu l-au filat permanent pe profesor. Din aceasta cauza, au mai aparut si sincope. La 2 martie 1906, agentul cu numarul de cod 25 din cadrul Diviziei I a Sigurantei a constatat ca, desi N. Iorga avea curs la Universitate, profesorul nu era de gasit. Deplasat la domiciliul acestuia, agentul a observat ca istoricul se afla acasa, din cauza ca “storul camerei sale era lasat si lampa aprinsa in mijlocul camerei facea sa se deseneze bustul sau pe stor. Din pozitia pe care o avea mi s-a parut ca citeste”. Sunand la usa, la 9,30 pm, a avut surpriza sa-i deschida chiar N. Iorga, acompaniat de Traian Dumitru si Matei Gheorghe, studenti la Litere si “buni prieteni ai mei”. “Studentul” a fost invitat in casa, discutand despre protestele studentilor bucuresteni. Nicolae Iorga a cerut calm, considerand ca, daca actiunea avea sa fie dusa la extrem, “ar compromite pozitia noastra de stat occidental”. La 11,30 pm, agentul nr. 25 a parasit domiciliul profesorului. Pentru a fi sigur ca il va mai putea vizita si cu alt prilej, l-a asigurat pe Iorga ca il va tine la curent cu protestele studentilor. Pe strada i-a chestionat pe cei doi studenti la Litere, dorind sa afle daca domiciliul istoricului era vizitat de ofiteri. Cum raspunsul primit nu a fost imbucurator, agentul s-a intors la “sergentul din post”, care nu a putut sa-i ofere informatii precise despre cei care il vizitau pe N. Iorga.

CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.