DOSARE DECLASIFICATE / Nicolae Iorga sub lupa Sigurantei (III)

Lipsa de precizie a agentului 25 l-a determinat in
cele din urma pe seful Diviziei I sa ceara o cercetare serioasa in
legatura cu desfasurarea Conferintei de la Botosani. De aceasta
data a fost trimis pe teren agentul 26, care a confirmat, la 19
iunie 1908, ca “domnul profesor universitar si deputat N. Iorga va
tine o serie de conferinte in Moldova”. Una dintre acestea a fost
planificata la Galati, in ziua de 24 iunie 1908, in beneficiul
Bibliotecii “Cuza-Voda”. Abia la 27 iunie, molatecul agent 25 isi
informa superiorii despre faptul ca “N. Iorga urma sa tina la
Galati o conferinta”, desi aceasta se desfasurase.
N. Iorga a obtinut, la 22 iunie
1908, de la de la Spiru Haret, ministrul Intructiunii si Cultelor,
localul scolii din Valenii de Munte pentru desfasurarea cursurilor
programate. Informatorii Sigurantei au transmis ca “s-au rezervat
camere mobilate pentru auditori pe la oteluri (sic!), carciumi si
particularii din localitate”. In timpul cursurilor, istoricul s-a
referit la epoca de redesteptare nationala considerand ca boierii
au trebuit sa alterneze intre politica ruseasca si austriaca, “cari
ne-au fost totdeauna fatale. Cea dintai ne fagaduia imbunatatirea
soartei precizand principiul fricei, principii in baza carora
credea ca va putea carmui poporul nostru (…). Ce-a de-a doua ne
fagaduia o buna administratie asa cum guvernul de azi crede ca
singura solutie a problemelor noastre sociale e o buna
administratie, care sa impuste dupa un regulament, sa bata dupa un
regulament si sa ofere suportatia trebuintelor
vietii”.
Chestionat in legatura cu
purtarea agresiva pe care au avut-o ofiterii in conflictul cu
populatia orasului Giurgiu, N. Iorga nu a ezitat sa critice, la 23
mai 1909, atitudinea militarilor: “Aceasta e o transplantare a
puterii pe care militarii au avut-o la tara in timpul rascoalelor
in orase. Ar trebui ca publicul din Giurgiu sa refuze ofiterilor
casa si mancare in acel oras, pentru a-si arata cel mai desavarsit
dispret fata de dansii prin refuzul ospitalitatii. Aceasta ar fi
cea mai energica manifestare a unei natii constiente”. Atitudinea
lui N. Iorga a fost adusa si la cunostinta premierului Dimitrie A.
Sturdza, din cauza ca acesta “duce o agitatie cu mult mai violenta
decat in trecut”, cand “prin conferinte rostite in centrele
Romaniei (…) s-au produs evenimente atat de grave pentru siguranta
Statului”.

CATALIN PETRUT FUDULU (n.
15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti
(2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta
Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia
(redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia
(redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei,
Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de
Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in
periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni
de comunicari stiintifice.